Credincioşii creştini de rit vechi sărbătoresc Anul Nou

Anul Nou va fi sărbătorit în noaptea de miercuri spre joi de toţi credincioşii creştini de rit vechi, ce fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptat şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte.

Calendarul iulian a fost folosit în Europa până în anul 1582, când Papa Grigore al II-lea a realizat un nou calendar, calendarul gregorian, care a fost adoptat de majoritatea ţărilor europene. Deşi ţările din Europa Răsăriteană au adoptat calendarul gregorian, până în 1923 bisericile ortodoxe au folosit în continuare calendarul iulian.

La Sinodul din Constantinopol din mai 1923, a fost propus un calendar iulian îndreptat. Acest calendar este format dintr-o parte solară, care este similară cu calendarul gregorian până în anul 2800 şi o parte lunară, cu ajutorul căreia se calculează astronomic Paştele la Ierusalim.

Paştele, notează Agerpres,  este serbat odată de toţi creştinii ortodocşi, pentru unitatea Bisericilor Ortodoxe. Hotărârea a fost luată la Moscova, în anul 1948, la Sinodul Panortodox, unde au fost de faţă aproape toate Bisericile Ortodoxe, prin reprezentanţii lor. Excepţie face Biserica Ortodoxă Finlandeză, care foloseşte calendarul gregorian pentru sărbătorirea Paştelui.

Partea solară a calendarului a fost acceptată numai de unele dintre bisericile ortodoxe, şi anume: Biserica Ortodoxă a Constantinopolului, Biserica Ortodoxă a Alexandriei, Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Greacă, Biserica Ortodoxă Cipriotă, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Poloneză şi Biserica Ortodoxă Bulgară (în 1963), acestea sărbătorind Crăciunul pe 25 decembrie, odată cu bisericile catolice. Această suprapunere merge, teoretic, până în anul 2800, când între cele două calendare (calendarul gregorian - folosit de Biserica Catolică şi calendarul iulian îndreptat) vor începe să apară diferenţieri.

Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucrainiană şi calendariştii vechi greci au continuat să folosească calendarul iulian neîndreptat pentru datele fixe, de aceea ei sărbătoresc Crăciunul şi Anul Nou la 7 ianuarie, respectiv 14 ianuarie.

La aceste date sărbătoresc Crăciunul şi Anul Nou şi creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte. În această situaţie se află Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România, Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din Bulgaria, din Grecia, Rusia, Biserica lipovenească - Cultul creştin de Rit Vechi, membrii acestor biserici nefiind în comuniune cu ceilalţi creştini ortodocşi. Cei care au refuzat acceptarea calendarului îndreptat s-au rupt de biserică şi au format aşa numita mişcare stilistă. Bisericile amintite sunt considerate necanonice de către celelalte biserici ortodoxe.