Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cristian Păun, profesor universitar de economie și finanțe internaționale, a tradus, într-un interviu pentru Mediafax, ultimele cifre privind evoluția economiei românești date publicității vineri de INS.
Pe lângă datele estimative semnal pentru anul trecut – care indică, la această fază, că în anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 0,6% – vineri au apărut și datele definitive pentru 2024, care au fost revizuite în scădere, la nivelul negative, după cum a explicat profesorul universitar.
Teoretic, recesiunea tehnică este definită ca scăderea PIB în termeni reali timp de două trimestre consecutive față de perioadele imediat anterioare.
Pe scurt, INS arată că:
- În trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier.
- Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,1%.
- Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut, în trimestrul IV 2025, a înregistrat o creştere cu 0,1%.
Reporter: Ce înseamnă recesiunea tehnică, ce implică ea, când a mai fost România în această situație și cum se iese din ea, vă rugăm?
Profesorul Cristian Păun: E foarte simplu de răspuns, mai ales că avem una foarte recentă, conform acelorași date care au venit astăzi de la INS, pentru că INS face aceste estimări într-o primă fază pe date-semnal, pe care apoi le confirmă cu date finale cam la 2 ani după. Astăzi au venit datele semnal pentru semestrul trei și semestrul patru din anul 2025, dar tot azi au venit datele definitive pe 2024. Și pentru 2024 vedem că avem în trimestru unu și trimestrul doi, în loc de creștere de 0,5% și 0,1%, am avut -0,4% și -0,4%. Deci noi am fost în recesiune tehnică în 2024, din 2024 suntem și foarte probabil datele semnal care vor veni pentru trimestrul patru din 2024 și trimestru doi din 2025 s-ar putea să – pentru că între ele am mai avut un trimestru, trimestru unu din 2025, cu scădere economică – și atunci, dacă datele semnal care anunțau o ușoară creștere economică pentru trimestru doi din anul trecut și pentru trimestrul patru din 2024 transformă plusul ăla mic în negativ, mai avem o situație de recesiune.
Asta arată că de fapt, de vreo doi ani de zile economia nu merge bine. Și asta se vede pe datele care contează. Adică producția industrială scade, consumul a început și el să scadă. Și dacă n-ar fi un sector de stat pompat cu tot felul de fonduri din astea pe deficit și datorie, noi am fi fost pe minus de mai multă vreme. Or, guvernul de acum nu face decât să corecteze acești bani pompați aproape inutil în multe cazuri în economie, doar de dragul de a avea un PIB care crește, și această corecție nu poate fi decât sănătoasă pe termen lung, scurt, în perioada următoare.
Ideea este ca noi să continuăm reformele astfel încât să eliberăm spațiu fiscal suficient, să mai reducem din fiscalitatea cu care, din păcate, am început asanarea problemelor pe care noi le avem. Adică noi avem astăzi o situație oarecum accelerată și de faptul că am pornit cu o măsură prociclică – creșterea taxelor – în loc să pornim cu o reformă din temelia României, o resetare din temelia României. Or, această resetare nu s-a întâmplat, pentru că aceiași politicieni care astăzi strigă sus și tare „Vai!” și sunt, cum să spun eu, așa, surprinși de recesiunea tehnică din aceste momente, tot ei, ca să zic așa, au generat aceste probleme, au contribuit la aceste probleme din plin. Îmi vine doar acea guvernare pe caiet, prin fondul de rezervă de câteva zeci de miliarde, Guvernul Ciolacu II și când atrăgeam atenția că asta nu poate să fie de bun augur, acum vine nota de plată.
Reporter: Are acestă situație un impact asupra rating-ului, asupra dobânzilor, dincolo de deficit?
Profesorul Cristian Păun: Nu ar trebui să aibă impact într-o primă fază, pentru că este vorba de o scădere a PIB-ului, a valorii adăugate, destul de modică, sigur că e și aici vorba de date semnal, dar, atenție: această scădere vine, încă o dată repet, pe fondul diminuării semnificative a cheltuielilor cu personalul în sectorul public. Pentru că, chiar dacă au crescut aceste cheltuieli, dacă ne uităm pe execuția bugetară pe 2025, și atenție, guvernarea Bolojan nu a început de la începutul anului, a început de la jumătatea anului, dar a reușit performanța să nu crească cheltuielile cu salariile peste rata inflației. Deci, în termeni reali, salariile în sectorul bugetar au scăzut și vor continua să scadă în perioada următoare, că nu va fi vorba de vreo mărire de salariu semnificativă în perioada următoare.
Deci, o ajustare se întâmplă pe parte de cheltuieli salariale e vizibilă. Să sperăm că vor urma și alte reforme care vor reduce și mai mult acest stat obez pe care nu ni-l permitem. Adică reformele trebuie continuate. Sunt foarte multe structuri inutile în statul român. Sunt foarte multe structuri care nu oferă ceea ce trebuie să ofere. Sunt foarte mulți bani pe care noi îi cheltuim cu aceste structuri și care, de fapt, ar putea fi salvați, ar putea fi redirecționați sau către serviciile publice importante ale unui stat modern – educație, sănătate – sau, de ce nu, să fie redirecționați către mediul de afaceri care ar putea fi scutit de aberații fiscale cum ar fi impozitul minim pe cifra de afaceri sau taxa pe stâlp. Astea ar trebui scoase de urgență pentru că ele sunt niște poveri pe mediul de afaceri, cel care nu duce bine, din 2023 încoace nu duce deloc bine. Nu de asta spun că ipocrizia asta – „Vai, uite, avem recesiune tehnică!” – avem recesiune tehnică de doi ani de zile noi tot atragem atenția.
Reporter: Credeți că o să scăpăm, o să ieșim din ea anul acesta, la finalul anului?
Profesorul Cristian Păun: Avem o șansă, avem o șansă care e foarte importantă, dar pe care tot așa, politicienii văd că o tratează cu absolută inconștiență. Adică e vorba de fondurile europene. Deci avem un maxim istoric, România n-a mai primit atâția bani de la Uniunea Europeană niciodată. Dar, ca să-i poți absorbi, trebuie să fii consecvent, să fii serios, să ai proiecte, să ai structuri care implementează aceste fonduri europene, să faci reforme.
Reporter: Avem și mecanisme de finanțare avantajoase, cum e SAFE, prin care sunt alocate României miliarde de euro…
Profesorul Cristian Păun: Exact, vin și banii aceia pe industria de apărare, dar trebuie să ai politicieni care să facă reformele pentru care vin banii ăștia. Mă refer aici în special la PNRR. Or, ce vedem astăzi? Vedem o clasă politică adânc înșurubată în, de exemplu, sistemul de justiție, unde reformele nu se întâmplă, reforma pensiilor speciale nu se întâmplă. Or, în condițiile astea pierdem bani chiar la începutul acestui an. Adică pierderea de 200 de milioane poate fi simbolică prin raportarea la suma pe care o avem de absorbit pentru 2026. Dar să începi anul cu așa ceva nu e deloc de bun augur.
Reporter: Și pe guvernanța corporativă, jalonul 121, este posibil să de piardă niște bani din cererea de plată numărul trei…
Profesorul Cristian Păun: O să pierdem, exact, adică nu vor fi singurii bani pe care o să-i pierdem. Deja, cred că dacă ne uităm atent, există șanse foarte mari să pierdem un miliard și ceva din banii ăștia. Deja, adică foarte probabil. E o sumă importantă care nu mai merge în PIB, nu mai merge în valoare adăugată. Or tu, ca politician care contribui din plin la această situație, nu poți să faci pe ipocritul și să spui „Vai!”. Noi putem să spunem „Vai!”, dar ei n-au nicio treabă. Adică e clar că lucrurile sunt scăpate de sub control și că tupeul este la maxim, din punctul meu de vedere.
Reporter: Vă propun să încheiem, totuși, pe o notă pozitivă și să ne gândim că anul viitor, pe vremea asta, ajungem la o creștere de, să zicem, 5%.
Profesorul Cristian Păun: Nici nu este important procentul, să știți, trebuie să fie sănătos. Pentru că dacă nu e sustenabil și nu e sănătos, e o iluzie care, deja la cât de săraci și sărăciți suntem, nu ne-o permitem. Noi nu ne permitem o poză frumoasă acum a PIB-ului, dar nesustenabilă. Important este ca această cifră să fie pe plus, de acord, dar e important ca acest plus să fie în bună măsură sustenabil, sănătos, să rămână acolo ani buni. Iar când o criză din afară sau de unde vine, noi să nu ne prăbușim economic.
Uitați-vă cum se întâmplă în Polonia da? Polonia, și la fosta criză, și la criza de acum, nu s-a prăbușit economic. PIB-ul ei are o constanță pozitivă, pentru că în PIB-ul ăla sunt elemente sănătoase. Nu sunt perfuziile și caietele pe care noi consumăm astăzi din greu, lăudându-ne cu ce valoare adăugată imensă are România, ajunge Portugalia, încet, încet ajungem Spania. Mai țineți minte cum se lăudau politicienii cu performanța asta la PIB pe cap de locuitor? Și care e folosul? Că acum vine corecția, vine nota de plată? S-a dovedit că de fapt, acea creștere economică era iluzorie și că fără fonduri europene era, de fapt, un mare minus și că fără aparatul guvernamental umflat cu pompa și pe caiet, și pe datorie, e un mare minus de fapt, economia românească, e pe un mare minus.
Asta arată cifrele de acum, inclusiv cifrele din 2024, pentru că nouă nu ne venea să credem în 2024 că acel 0,1% există, e real. S-a dovedit că de fapt era un -0,4%, nu 0,1% ,cu plus. Deci noi spuneam, ne uitam cruciți la cum scădea producția industrială și nu ne venea să credem că INS-ul venea cu date semnal pozitive, chiar semnificative, având în vedere acel 0,5%. Hai, 0,1% nu era, era pasibil de eroare, era în marja de eroare. Dar acel 0,5% și după aia s-a dovedit că era -0,4%, cum spuneam noi, deci e clar că perfuziile astea nesănătoase nu reprezintă o formă de sănătate. Și acuma se vede, tușim amarnic, ne e greu. Problema mare e că ne greu nouă, nu politicienilor. Ei n-au nicio străbatere, ba dimpotrivă, continuă tupeul, continuă lupta politică continuă, cum să spun, să vândă iluzii.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
