Ai un copil hiperkinetic pe care nici o educatoare nu vrea să-l primească la grădiniţă? Ai luat o notă mică şi nu ştii cum să-ţi anunţi părinţii severi? Prietenul te presează să faci sex, deşi nu eşti decât în clasa a VI-a, sau poate eşti un "tocilar" invizibil pe care nu-l observă nimeni în clasă?
Puteţi scrie tot ce vreţi, fără să vă fie frică sau jenă, fie că sunteţi elevi, părinţi sau profesori, pe e-mail: scoala@jurnalul.ro sau la adresa Piaţa Presei Libere nr. 1, corp D, etaj VIII, Sector 1, Bucureşti. Consilierii şcolari vor oferi soluţii pentru problemele voastre în pagina de Şcoală.
"Eu am părinţi doar când fac o prostie, ca de exemplu când vin beat de la şcoală. În rest, parcă aş fi singur pe lume. Cum îi pot face să mă observe şi în celelalte zile, în care nu le fac probleme?"
"Sunt de apreciat două aspecte în cele spuse de tine: în primul rând, modul direct şi sincer de a recunoaşte că, uneori, «vii beat de la şcoală», iar în al doilea rând, manifestarea dorinţei de a comunica mai bine cu părinţii. Sinceritatea şi francheţea pot fi două premise importante în demersul tău de a schimba lucrurile de aici înainte.
Este adevărat că, uneori, părinţii, copleşiţi de cerinţele cotidianului, neglijează nevoia de atenţie pe care o reclamă copiii. Modalitatea aleasă pentru a atrage atenţia părinţilor asupra nevoii tale de comunicare pare destul de radicală şi cu consecinţe neconştientizate pe termen lung.
Este bine de ştiut că, atunci când ne confruntăm cu o problemă, este de dorit să explorăm toate posibilităţile de soluţionare a ei şi să alegem varianta cea mai productivă pentru noi.
Dacă părinţii tăi au simţul umorului, propune-le într-o seară ca, pentru 10 minute, să schimbaţi rolurile. Ar fi o bună ocazie de a le arăta "în oglindă" maniera lor de a comunica cu tine. Altfel spus, mingea este în terenul tău şi poţi să le oferi un exemplu de reconstruire a unui dialog."
Profesor psihopedagog, Birlez Amalia, de la Centrul Municipiului Bucureşti de Asistenţă Psihopedagogică.
Citește pe Antena3.ro