x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Cum a afectat schimbarea climatică vieţile românilor

Cum a afectat schimbarea climatică vieţile românilor

de Dan Radu    |    15 Noi 2017   •   11:30
Cum a afectat schimbarea climatică vieţile românilor

Seceta şi inundaţiile sunt efec­te ale încălzirii globale care au afectat cel mai mult România, atât din punctul de vedere al sănătăţii populaţiei, cât şi din punct de vedere economic, se arată într-o analiză a ultimelor două decenii realizată de Institu­tul de Cercetare a Calităţii Vieţii. Astfel de fenomene ucid, în medie, 13 români pe an. Cele mai afectate judeţe, când vine vorba de pagube materiale, sunt Vran­cea, Buzău şi Timiş.

 

Cele două fenomene contrarii, seceta şi inundaţiile, care au avut o frecvenţă mai mare pe fondul încăl­zirii globale în ultimele două decenii, în România, au produs cele mai însemnate pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, se arată în analiză. Concomitent, alte pericole care pot fi legate de schimbarea climei încep să-şi facă simţită prezenţa în ţara noastră - valurile de frig şi de cald, furtunile sau incendiile de pădure. Doar seceta şi inundaţiile afectează economic în jur de 16.000 de persoane pe an, în timp ce, în medie, 13 români îşi pierd viaţa anual, în special din cauza inundaţiilor. Raportul arată că nu doar schimbarea climei face din inundaţii un pericol pentru viaţa şi bunăstarea românilor, dar şi defrişările necontrolate, mai ales pe suprafeţe înclinate, care fac ca aceste fenomene să fie deosebit de periculoase. Cele mai expuse riscului de inundaţii sunt zonele rurale, datorită poziţiei aşezărilor în zonele joase, inundabile din lungul râurilor. La aceasta se adaugă tipul de locuinţe predominant - case individuale separate de curţi şi grădini (94,9% din total la nivel rural). O altă cauză pentru care pagubele provocate de inundaţii sunt însemnate ţine de materialele de construcţie folosite la ridicarea caselor - în cele mai multe cazuri fiind vorba de materiale puţin rezis­tente la inundaţii - chirpici.

Costuri omeneşti şi materiale

România a trecut prin trei inundaţii majore (considerate de proporţii istorice) în ultimul deceniu, în 2005, 2006 şi 2010. În 2005, 76 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma inundaţiilor care au produs pagube materiale estimate la peste 5,9 miliarde de lei. 1.734 de localităţi au fost afectate, în special în Vrancea, Buzău şi Timiş. 1,3 miliarde de lei au fost doar pagubele calculate în moartea animalelor din curţi, în condiţiile în care 93.976 de gospodării au fost afectate, împreună cu 656.392 de hectare de teren agricol. În 2006, revărsarea Dunării a dus la evacuarea a 15.000 de persoane şi inundarea a aproximativ 29.000 de case. Pagubele calculate au fost de 1,2 miliarde de lei. În 2010, inundaţiile severe au cauzat pagube de 875 de milioane de euro. În ceea ce priveşte seceta, estimările Comitetului Naţional pentru Combaterea Secetei, Degradării Terenurilor şi a Deşertificării arată că acest fenomen afectează, anual, între 30% şi 50% din recolta potenţială a României. Perioadele lungi de secetă au afectat, în ultimul deceniu, şapte milioane de hectare de suprafaţă agricolă, adică 48% din suprafaţa totală. Cele mai vulnerabile regiuni sunt Dobrogea, sudul Moldovei, Olteniei şi Munteniei. Influenţa secetei nu este atenuată prin irigare, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Astfel, din suprafaţa totală amena­jată pentru irigaţii, care este de 2.997.000 de hectare, sunt irigate doar 113,3 mii de hectare (3,8%). Pe lângă pagubele provo­cate agriculturii, secetele pun în pericol şi alimentarea cu apă a localităţilor, atât urbane, cât şi rurale. Scăderea nivelului pânzei freatice a fost semnalată cel mai pregnant în Podişul Moldovei, Dobrogea şi Câmpia Română, ceea ce a condus la scăderea apei în fântâni, chiar la secarea unora dintre ele, mai ales în judeţele Boto­şani, Iaşi şi Vaslui.

Valurile de caniculă afectează, în special, aşezările urbane mari, unde suprafeţele de beton şi asfalt acumulează o mare cantita­te de căldură. În ultimul deceniu, valurile de căldură, în care temperaturile pe timp de noapte nu au scăzut sub 20 de grade pentru multe zile consecutiv, au provocat, în medie, 28 de decese pe an.

Valurile de frig extrem au reprezentat fenomene din ce în ce mai periculoase, în România, în ultimul deceniu. În 2006, condiţiile de iarnă severă au cauzat decesul a 68 de persoane. Alt eveniment de frig extrem, din anul 2012, care s-a manifestat în principal în 13 judeţe din estul, sudul, sud-estul şi centrul ţării, a dus la 86 de decese şi peste 7.500 de persoane au fost afectate economic.

×