x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Cum ne tăiem SINGURI fondurile europene. Două decizii ale Guvernului sărăcesc România cu 4,2 MILIARDE de euro

Cum ne tăiem SINGURI fondurile europene. Două decizii ale Guvernului sărăcesc România cu 4,2 MILIARDE de euro

29 Mar 2012   •   20:37
Cum ne tăiem SINGURI fondurile europene. Două decizii ale Guvernului sărăcesc România cu 4,2 MILIARDE de euro

Doua lovituri majore, date de statul roman celor care ar vrea sa implementeze un proiect POSDRU, au taiat cheful oricui de a mai cheltui bani europeni, iar confirmarea Comisiei Europene pentru reluarea platilor in POSDRU (Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane), anuntata de ministrul Leonard Orban, nu va schimba nimic. Astfel s-a ajuns intr-o situatie absurda: nimeni nu mai vrea sa cheltuiasca cele 4,21 miliarde euro - bani la dispozitia Romaniei pentru programele europene de dezvoltare a resurselor umane.

Prima lovitura a fost data de Ministerul de Finante, care a decis reducerea prefinantarii de la 30% la 10% din bugetul unui proiect. Astfel, accesul la proiecte POSDRU mai este permis doar firmelor sau ong-urilor care au cateva sute de mii de euro pe care sa le blocheze in proiect doi-trei ani. Si chiar si acestea vor fi alungate de noile conditii de finantare. Pentru ca regula in POSDRU - mai intai cheltui si apoi primesti banii inapoi – se aplica atat beneficiarilor care incep activitatile pe cheltuiala lor si asteapta rambursarea de la Guvern, cat si Guvernului care achita cheltuielile beneficiarilor si apoi asteapta rambursarea de la Comisie. De pilda, pentru un proiect de 500.000 de euro, un beneficiar trebuie sa scoata din buzunar cel putin 100.000 de euro. Asta daca functionarii romani iti verifica cheltuielile in 45 de zile. Daca stai un an sa te milogesti de un slujbas la stat sa iti citeasca dosarul de rambursare, trebuie sa continui activitatile pe care ti le-ai asumat prin contract pe banii tai, iar sumele pe care le scoti din buzunar sunt mult mai mari.

A doua lovitura vine de la Ministerul Muncii, care, cu avizul Ministerului de Finante, pregateste taierea salariilor tuturor celor implicati im proiecte POSDRU. Conform unui proiect de Ordin de Ministru obtinut de Jurnalul National, nu se vor reduce plafoanele salariale, dar se limiteaza procentul cheltuielilor salariale din totalul bugetului unui proiect la 49%. Asta insemna ca va fi ca la stat – majoritatea expertilor vor avea salarii de 1.000 – 2.000 de lei, dar ramane deschisa portita ca privilegiatii sa poata lua si 10.000 de euro pe luna, fiindca tariful orar eligibil ajunge la 200 de lei/ora brut. Din procentul de 49%, cheltuielile salariale ale echipei de management nu pot sa depaseasca 15%.

Astfel, pentru cei care vor sa isi realizeze activitatile intocmai cum s-au angajat prin contractul de finantare, POSDRU va insemna munca multa pe bani foarte putini.

Exemplu concret

Sa luam de exemplu cazul unui proiect de formare profesionala, pentru ca, in conformitate cu graficul postat pe site-ul Autoritatii de Management POSDRU, o noua linie de finantare pentru acest tip de proiecte se va lansa luna viitoare. Conform draftului Ghidului Solicitantului, postat tot pe site-ul autoritatii, un astfel de proiect poate avea un buget maxim de 500.000 de euro, se desfasoara pe cel mult 2 ani si presupune calificarea/recalificarea a cel putin 1.400 de angajati. La un buget de 500.000 de euro, cheltuielile cu echipa de management, limitate la 15% inseamna 75.000 de euro. Daca impartim aceasta suma la 24 de luni si tinem cont ca din echipa de management fac parte cel putin trei persoane – managerul, responsabilul financiar si juristul - rezulta o cheltuiala salariala de circa 1.000 de euro/luna/persoana, suma ce include salariul net, contributiile angajatului, ale angajatorului si impozitul pe venit, adica circa 2.000 de lei/luna/persoana – salariul net.

Pentru cei care tin cursurile, salariile nete vor fi si mai mici. 34% din buget – cat ramane pentru restul expertilor – insemna o cheltuiala salariala cu toti profesorii de 7.000 de euro/luna. Ca sa atingi indicatorii minimi ai proiectului – 1.400 de angajati care urmeaza cursuri de calificare de nivel I acreditate de CNFPA, in conditiile in care grupa de cursanti nu poate fi mai mare de 14 persoane, iar durata minima a unui curs este de 3 luni - trebuie sa organizezi 100 de grupe, respectiv 100 de cursuri, cate 14 in paralel in fiecare luna. Trebuie sa angajezi cel putin 14 profesori, dar nu poti depasi limita de 7.000 de euro pe luna, cu tot cu taxe si impozite, ceea ce insemna ca un profesor va putea primi mai putin de 1.000 de lei net.

Beneficiarul care va fi dispus sa blocheze cateva sute de mii de euro intr-un proiect si sa alerge dupa experti care accepta sa lucreze pe salarii foarte mici va avea o alta problema majora: din totalul de 500.000 de euro, 49% cheltuie cu salariile, taxele si impozitele aferente, de 10% poate face investitii (calculatoare, mobilier, etc.), 15% poate acoperi cu cheltuielile administrative (chirie si intretinere sediu, telefoane), dar cu restul de 23%, adica cu 115.000 de euro, nu poate face nimic util. Conform noii propuneri de cheltuieli eligibile nu poate decat sa faca studii, sa tipareasca si sa imparta fluturasi sau brosuri si sa organizeze seminarii si conferinte. Reuniuni la care se va discuta si de ce nu reusesc romanii sa absoarba fondurile europene.

Din aceast aranjament pierde si statul – nu ministrii care iau masuri care duc la blocarea absorbtiei fondurilor europene – ci cetatenii. Limitarea cheltuielilor salariale in POSDRU pagubeste bugetul fondului de pensii si al fondului de sanatate.

Reactii europene

Propunerea de limitare a cheltuielilor salariale in proiectele POSDRU ii lasa cu gura cascata pe expertii europeni. 'In Portugalia, proiecte finantate din Fondul Social European (85% din bugetul alocat Romaniei pentru POSDRU provine din Fondul Social European, n.r.) se deruleaza de zeci de ani. N-am auzit sa se limiteze cheltuielile salariale. Este o problema de logica – daca nu platesti salarii din programul de dezvoltare a resurselor umane, pe ce altceva sa cheltui banii?' pune Luis Guarita, presedintele unei asociatii din Portugalia care se ocupa cu integrarea sociala a emigrantilor. Dl. Guarita adauga: 'Aceste proiecte ar trebui sa dea solutii unor probleme majore ale societatii. Calificarea profesionala este foarte importanta pentru economie, pentru competitivitatea firmelor autohtone, dar in special este important sa reusesti sa transformi persoanele dezavantajate din asistati sociali in contributori la bugetul national. Fondul Social European promoveaza ideile inovative care pot duce la astfel de transformari. In Portugalia, un proiect finantat din FSE poate sa aiba si 90% procent de cheltuieli salariale'.

Proiectul de modificare a ordinului ministrului Muncii nu a fost postat nici pe site-ul Autoritatii de Management, nici pe cel al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale asa cum ar fi fost normal in spiritul transparentei decizionale. Celor catorva beneficiari care au intrat in posesia draftului, oficialii Autoritatii de Management POSDRU le-au spus ca limitarea salariilor este o cerinta a Comisiei Europene.

Dar, intr-un raspuns la o solicitare de informatii a Jurnalului National, Biroul de Presa al Departamentului Forte de Munca, Asigurari Sociale si Incluziune al Comisiei Europene, se arata ca nu exista o prevedere la nivel european privitor la limitarea cheltuielilor salariale in cadrul proiectelor POSDRU si nici referitor la raportul dintre salariile managementului vs echipa de executie.

'Este o decizie nationala, iar Comisia nu dicteaza nimic in aceasta chestiune. Doar din dorinta de a simplifica lucrurile, noi doar am propus ca, pe viitor, costurile salariale directe sa poata fi utilizate pentru a calcula o suma forfetara de 40% pentru toate celelalte cheltuieli indirecte. Asa se ajunge la un raport de, sa zicem, 10.000 de euro cheltuieli salariale si 4.000 de euro costuri indirecte, ceea ce inseamna ca proportia salariilor va reprezenta mai mult de 70% din totalul costurilor. Ne-am bazat aceasta propunere pe estimarile costurilor salariale in media proiectelor finantate din Fondul Social European. Cu toate acestea, stim de initiativa Unitatii de Management a POSDRU de a limita cheltuielile de management ale proiectelor. In decursul unei misiuni de audit in Romania s-a remarcat ca, in unele cazuri, cheltuielile de management sunt foarte mari, care au crescut totalul costurilor cu resursa umana la peste 70%. Asadar, decizia Romaniei pare sa fie determinata de dorinta de a reduce costurile de management ale proiectelor, iar acest fapt pare justificat din perspectiva echilibrarii salariilor celor din management cu ale persoanelor de executie'.

Din pacate, asa cum aratam mai sus, proiectul Ministerului Muncii nu echilibreaza balanta salariilor din POSDRU. Dimpotriva, salariile din management vor putea fi, in continuare, uriase, in timp ce salariile personalului de executie vor fi mai mici decat salariul mediu pe economie.

Am solicitat si Ministerului Muncii explicatii in legatura cu argumentele in favoarea masurii preconizate. Daca raspunsul din partea Comisiei Europene a venit la o ora dupa ce am formulat solicitarea, raspunsul Ministerului Muncii nu ne-a parvenit pana la inchiderea editiei. In masura in care il vom primi ulterior, vom actualiza aceasta stire.
Capra vecinului

Sunt si persoane care sarbatoresc propunerea de modificare a ordinului ministrului Muncii privind cheltuielile eligibile: functionarii care verifica sau aproba cererile de finantare si de rambursare pentru proiectele POSDRU. Dupa ce, timp de 5 ani (din 2007) au sperat ca vor avea si ei salarii europene, acum, cand si-au pierdut si ultima speranta, au o bucurie – nu vor mai valida salarii mai mari ca ale lor.

In concluzie, absorbtia celor 4,5 miliarde de euro -fondurile europene pentru dezvoltarea resurselor umane-, este blocata in Romania, nu la Bruxelles. Comisia Europeana nu ne da bani in avans, ci doar ramburseaza o parte din sumele pe care romanii le cheltuie in implementarea proiectelor – doar ca pare ca noi nu ne mai dorim acest lucru.

Descarca PDF aici

×