Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Judecătorii Cristi Vasilică Dănileţ şi Alina Ghica au primit salariu de la CSM-ul condus de Oana Hăineală, precum şi alte drepturi, pentru lunile în care erau revocaţi din Consiliu, deşi nu au mers la serviciu aşa cum chiar reprezentanţii instituţiei au recunoscut. Lumea Justiţiei arăta, acum două luni, pe baza răspunsurilor de la CSM, că “în perioada 26 februarie 2013 27 mai 2013, domnul judecător Cristi Dănileţ a beneficiat de decontarea a şase călătorii dus-întors pe ruta Bucureşti Cluj-Napoca, în valoare de 5.205,18 lei”, că în perioada 26 februarie 2013 27 mai 2013, Cristi Dănileţ a beneficiat “de salariu stabilit conform reglementărilor legale în vigoare şi de decontarea chiriei pentru locuinţa din Bucureşti în sumă de 600 euro lunar”, dar şi de diurna de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care magistratul a primit-o, conform răspunsului CSM, “în funcţie de numărul de zile lucrătoare ale lunii”. În ceea ce o priveşte pe “colega de suferinţă” a lui Dănileţ, CSM preciza că “în perioada 26 februarie 2013 – 21 mai 2013, doamna judecător Alina Nicoleta Ghica a beneficiat de salariu stabilit conform reglementărilor legale în vigoare”, dar şi de “decontarea diurnei de detaşare calculate conform OG nr. 27 din 29 martie 2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei şi care reprezintă 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară în funcţie de numărul de zile lucrătoare ale lunii”.
La câteva săptămâni de la aceste dezvăluiri, judecătorul Cristi Vasilică Dănileţ a încercat să ofere nişte răspunsuri, în condiţiile în care mulţi dintre colegii săi din ţară, dar nu numai, îşi manifestau indignarea faţă de faptul că cei doi primiseră bani pentru lunile în care erau revocaţi, fără să meargă pe la serviciu. Iată ce afirma Vasilică Dănileţ intr-un interviu acordat publicaţiei “Informaţia de Maramureş”: “Cu privire la excluderea din CSM vă spun că eu nici o clipă nu am pierdut calitatea de membru CSM: s-a propus revocarea mea de unii colegi care nu au ştiut că am dreptul să votez un procuror la conducerea CSM, lăsându-se influenţaţi de televiziunile acaparate politic; iar majoritatea membrilor CSM au votat revocarea mea în starea de presiune astfel creată. (…) Decizia de revocare am contestat-o în justiţie şi, potrivit reglementărilor în vigoare, s-a suspendat punerea ei în executare. După 3 luni, am avut câştig de cauză în justiţie şi s-a anulat decizia de revocare, recâştigând astfel o poziţie de membru deplin al CSM. Cred că toată lumea a înţeles astfel că nu poate fi luată o decizie cu privire la cariera unui magistrat, fie el şi membru CSM, pe criterii arbitrare: numai dacă aş fi încălcat legea aş fi putut fi revocat, ceea ce nu s-a întâmplat”.
Cu alte cuvinte, judecătorul încearcă să acrediteze ideea că executarea hotărârii de revocare din CSM a fost suspendată în momentul în care ea a fost atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi asta pe motiv că actul administrativ privea cariera magistraţilor. Trecând peste faptul că Dănileţ încă nu a explicat de ce dacă hotărârea s-a suspendat de drept în momentul în care a atacat-o în instanţă mai era nevoie ca în luna mai 2013 Curtea de Apel Bucureşti să dispună suspendarea ei şi apoi anularea, trebuie precizat că Hotărârea din 26 februarie 2013, prin care judecătorul a fost revocat din CSM, nu are nicio legătură cu cariera magistraţilor.
Iar asta o afirmă chiar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în decizia prin care şi-a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei formulată de Alina Ghica faţă de Hotărârea de revocare a ei din CSM. Este evident că Alina Ghica avea o situaţie similară cu cea a lui Vasilică Danileţ, astfel că motivele invocate de ICCJ pentru a arăta de ce Hotărârea de revocare nu are vreo legătură cu cariera magistraţilor i se aplică şi acestuia din urmă.
În 21 mai 2013, Completul ICCJ format din Dana Iarina Vartires, Viorica Lungeanu şi Ionel Barba, care trebuia să soluţioneze contestaţia Alinei Ghica faţă de Hotărârea de revocare a ei din CSM, a trimis cauza la Curtea de Apel Braşov pe motiv de competenţă profesională. Practic, cei trei judecători au stabilit că cererea Alinei Ghica nu poate fi judecată de instanţa supremă, întrucât ea nu priveşte cariera magistraţilor.
Iată fragmente din Decizia Înaltei Curţi în acest caz.
“Înalta Curte a fost învestită la data de 27 februarie 2013, de către Ghica Alina Nicoleta, cu soluţionarea contestaţiei de faţă, vizând Hotărârea nr. 163 din 26 februarie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul prevederilor art. 29 alin. 5 şi 7 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Potrivit acestor texte de lege, Hotărârile Plenului CSM privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor pot fi atacate cu recurs, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de comunicare sau de la publicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Verificându-şi cu prioritate competenţa materială, astfel cum imperativ o impun dispoziţiile art. 131 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Înalta Curte a invocat din oficiu şi a pus în discuţia părţilor natura juridică a hotărârii atacate, pentru a stabili dacă aceasta poate fi calificată ca hotărâre vizând cariera şi drepturile judecătorilor sau procurorilor.
Pentru argumentele în continuare arătate, Înalta Curte, examinând înscrisurile aflate la dosar şi raportat la prevederile legale incidente, apreciază că Hotărârea nr. 163 din 26 februarie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii este un act de natură administrativă supus controlului instanţei competente de contencios administrativ, în condiţiile Legii nr. 554/2004, nefiind o hotărâre ce face parte din categoria celor ce privesc cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, pentru a atrage competenţa specială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţia de contencios administrativ şi fiscal, conform art.29 alin.7 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificări.
Rezultă aşadar că, potrivit legii, cariera judecătorilor sau procurorilor vizează strict parcursul profesional, de la promovarea în profesie şi până la încetarea acesteia, în legătură directă cu exercitarea concretă şi efectivă a atribuţiilor de judecător şi respectiv de procuror.
Citește pe Antena3.ro
