De ce a fost eliberat Sorin Ovidiu Vîntu

Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti arata in motivarea deciziei prin care au dispus eliberarea din arest a lui Sorin Ovidiu Vintu si a celorlalti noua acuzati de devalizarea Petromservice ca 'nu se invoca nici o modalitate de zadarnicire a aflarii adevarului', procurorii nefacand 'vreo referire concreta la posibilitatea influentarii martorilor', informeaza Mediafax.

'Raportat la aceasta sustinere, se poate lesne observa ca, in fapt, nu se invoca nici o modalitate de zadarnicire a aflarii adevarului, dintre cele mentionate in textul art. 148 alin. 1 lit. b din Codul de Procedura Penala, procurorii nefacand vreo referire concreta la posibilitatea influentarii de catre inculpati a unei parti, martor sau expert (calitate procesuala pe care, cel putin pana in prezent, nici unul dintre directorii sau actionarii nominali invocati nu o are) ori la distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba (…) Potrivit art. 148 alin. 1 lit. c din Codul de Procedura Penala, masura ares­ta­rii preventive a inculpatului poate fi luata daca exista date ca acesta pre­ga­teste savarsirea unei noi in­frac­ti­uni', sustin judecatorii CAB. In speta, arata judecatorii, sustinerea in acest sens a procurorilor (preluata, ca ata­re, de judecatorul de la Tribunal) se intemeiaza, pe de o parte, pe o simpla presupunere, in lipsa unor date concrete care sa o obiectiveze, iar, pe de alta parte (numai in cazul inculpatilor V.S.O. si fi.G.), pe o imprejurare care nu se incadreaza in ipoteza textului normativ anterior citat.

'Astfel, sub primul aspect, in re­fe­ratul procurorilor, se sustine ca la­sa­rea in libertate a celor patru inculpati le-ar permite acestora sa-si conti­nue activitatea infractionala de de­va­li­zare a patrimoniului partii vatamate, chiar dupa demararea procedurii de insolventa, avand in vedere pastrarea de catre inculpatii fi.G. si A.Z. a pozi­ti­ilor detinute in cadrul societatii si de catre inculpatii V.S.O. si T.O. a po­zi­tiei de influenta asupra deciziilor acestora, in contextul in care, potri­vit planului de reorganizare, creantele bugetare (statul fiind principalul cre­di­­tor al societatii) sunt planificate a fi achitate in semestrele V si VI de efectuare a platilor, existand riscul ca, pana la acel moment, activele importante sa fie deja valorificate, iar sumele obtinute sa fie directionate de inculpati in mod fraudulos', continua judecatorii.

Curtea de Apel Bucuresti cons­ta­ta totodata absenta oricaror mo­ti­ve rezonabile de a previziona conti­nua­rea de catre inculpati a activitatii in­fractionale de devalizare a patrimo­niului partii vatamate, in conditiile in care, dupa cum se afirma chiar in re­feratul procurorilor, incepand cu data de 24 noiembrie 2010, societatea parte vatamata se afla in procedura de reorganizare judiciara. Curtea de Apel Bucuresti mai arata in motiva­rea eliberarii ca judecatorul de la Tribunalul Bucuresti care a dispus ares­ta­rea lui Vintu a procedat nelegal cand i-a respins cererea de recu­za­re ca fiind inadmisibila, aceasta trebuind sa fie judecata de un alt complet, in se­dinta secreta, potrivit proce­du­rii. In 14 noiembrie, un complet de trei ju­de­catori al CAB a decis elibe­ra­rea din arest preventiv a lui Sorin Ovi­diu Vintu, Liviu Luca si celorlalti opt in­cul­pati, magistratii admitand contestatia acuzatilor fata de masura preventiva.