x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator De ce dispar echipele speciale

De ce dispar echipele speciale

de Mara Raducanu    |    23 Noi 2014   •   18:15
De ce dispar echipele speciale

Catastrofa din judeţul Sibiu este al treilea accident aviatic în care dispar în România echipe superspecializate şi antrenate pentru misiunile militare speciale. După catastrofa de la Tuzla şi cea din Fundata, acum este distrusă o echipă de salvatori. Anchetele acreditează doar ideea unor erori umane. Opt vieţi au fost curmate vineri în tragedia aeriană, după ce elicopterul militar IAR-330 PUMA s-a prăbuşit şi a luat foc în apropiere de Stejăriş, aflată între localităţile Laslea, Mălâncrav şi Iacobeni din judeţul Sibiu.  Alţi doi militari se zbat între viaţă şi moarte pe  patul de spital. Cazul preluat de o echipă tehnică de anchetă şi de Parchetul Militar este în desfăşurare. Astăzi, în toate unităţile militare din ţară vor avea loc ceremonii de comemorare pentru soldaţii  care au murit în accidentul aviatic. Deşi antrenaţi să intervină în misiuni de război şi să salveze vieţi din catastrofe, cei opt militari au căzut la datorie pe timp de pace. Cei doi supravieţuitori au fost operaţi sâmbătă noaptea la Spitalul de Arşi din Capitală, unde au fost transportaţi de la locul accidentului. Însă, potrivit reprezentanţilor spitalului, citaţi de mediafax.ro, şirul intervenţiilor va continua în zilele următoare, prognosticul în ambele cazuri fiind rezervat.

Modernizat pentru a salva vieţi

Astăzi, pe platoul Academiei Forţelor Terestre din Sibiu, unde au fost duse sicriele cu trupurile neînsufleţite ale celor opt militari morţi, a avut loc un ceremonial religios în memoria acestora. MApN a precizat că cei opt militari care şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic sunt: comandorul Artur-Grigore Palfi, căpitanul medic Rareş-Cosmin Moldovan, căpitanul Răzvan-Aurel Moldovan, sublocotenentul Andrei-Cătălin Apostol, maistrul militar cls. I Paul Bădescu, maistrul militar cls. II Dorin Fodor, maistrul militar cls. III Vasile-Marian Gădălean şi maistrul militar cls. III Constantin-Dorin Filip. Erau tineri şi printre cei mai buni din branşa lor. Elicopterul militar IAR-330 PUMA, de la Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, se afla în ziua tragediei  în misiune, urmând să participe la un exerciţiu în comun cu militarii americani la Poligonul Cincu, Braşov. Potrivit Digi 24, elicopterul care s-a prăbuşit urma să fie transformat într-unul medical. Acest tip de aparat a fost modernizat în perioada 1999 -2005 într-un program care a costat statul peste 150 de milioane de euro. Accidentul aviatic de la Sibiu este al patrulea în care este implicat un elicoper de tip IAR-330 PUMA, cel mai recent având loc în martie 2013, conform mediafax.ro.
Al patrulea elicopter PUMA pierdut

7 martie 2013 - un elicopter PUMA-SOCAT s-a prăbuşit în apropierea comunicaţiei Bereşti-Bistriţa, judeţul Bacău, în timpul executării unui zbor în formaţie. Maistrul militar cls. a III-a Laurenţiu Chiru şi plutonierul Vasile Manolache au murit în accident, iar locotenent-comandorul Petru Pricop-pilot, căpitanul Cătălin Balmuş-pilot şi caporalul cls. a III-a Doru Nănescu-paramedic au fost răniţi, potrivit mediafax.ro

 7 noiembrie 2007 - un elicopter IAR 330 Puma Socat, care aparţinea Bazei 90 Transport Aerian Otopeni şi executa un zbor de instrucţie pe timp de noapte s-a prăbuşit între localităţile Strâmbeni şi Ungheni din judeţul Argeş. Elicopterul, care avea trei persoane la bord, s-a prăbuşit pe un câmp, în apropiere de primăria din Ungheni, la impactul cu solul aparatul de zbor luând foc.

16 august 2001- un elicopter militar IAR 330 Puma Socat, cu trei oameni la bord, s-a prăbuşit de la 50 de metri înălţime, în localitatea dâmboviţeană Boteni. Accidentul s-a produs în timpul unui zbor de antrenament, iar aparatul a căzut chiar în curtea Bazei 61 Aeriene Titu.

Care sunt atuurile elicopterelor Puma SOCAT?

Potrivit Wikipedia, Elicopterul Puma SOCAT este multifuncţional: poate îndeplini misiuni de atac în sprijinul trupelor terestre (distrugerea mijloacelor de luptă blindate, a fortificaţiilor, recunoaştere) dar şi căutare-salvare ori transport de trupe, inclusiv pe timp de noapte ori vreme nefavorabilă. Prin modernizarea sistemelor electronice s-a ajuns la îmbunătăţirea capacităţii de a descoperi şi combate inamicul; de asemenea, sistemele de navigaţie asigură precizie pe distanţe lungi şi zbor la joasă înălţime. În privinţa sistemelor de armament, elicopterul este dotat cu staţie de avertizare radar şi iluminare laser, dispersoare de ţinte false radar şi capcane termice; din punct de vedere ofensiv, poate folosi rachete anti-tanc, aer-aer, proiectile reactive nedirijate şi tunul turelat de calibrul 20 mm. Ţintele pot fi identificate de la o distanţă de circa 5-6 km, ziua şi noaptea; pentru atacarea ţintelor se pot folosi imaginile transmise prin fibră optică de rachetele lansate anterior. Elicopterul IAR-330 Puma permite executarea zborului în condiţii de vizibilitate redusă pe baza instrumentelor de la bord, are pilot automat SFIM 137A, radio VHF/UHF, ADF, VOR/DME, radar Doppler de navigaţie. Forţele Aeriene Române au modernizat 24 de aparate IAR-330 Puma în varianta IAR-330 Puma SOCAT, destinat luptei antitanc, iar ultimul aparat din acestă serie a fost livrat la începutul anului 2005.

Elicopterele morţii

5 iulie 2010. 14 oameni s-au urcat în avionul Antonov 2, mai exact  zece militari ai forţelor navale şi patru de la Şcoala de Aplicaţie pentru Forţene Aeriene de la Baza Boboc. Avionul s-a prăbuşit şi a luat foc, la decolare, în apropierea aeroportului militar Tuzla - Constanţa. În urma tragediei aviatice, 11 din cei 14 pasageri au fost arşi de vii în incendiul izbucnit imediat după impactul cu solul. Un alt militar a murit la spital. Anchetatorii au ajuns la concluzia că aparatul de zbor s-a prăbuşit din cauza unei defecţiuni tehnice şi a supraîncărcării.

26 iulie 2010. Un elicopter militar aparţinând armatei israeliene s-a prăbuşit la Fundata, în judeţul Braşov, pierzându-şi viaţa şase militari israelieni şi căpitanul român Ştefan-Claudiu Dragnea. Aparatul, de tip CH-53, participa la un exerciţiu comun aerian româno-israelian. Conform Parchetului, catastrofa aeriană a fost provocată de condiţiile meteo nefavorabile întâlnite pe traiectul de zbor, a căror evoluţie concretă nu a putut fi prevazută.

×