Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Primăria Cămpina are de recuperat de la Muzeul Naţional de Artă al Romăniei 202 tablouri şi schiţe in valoare de peste un milion de euro! Decizia Instanţei Supreme din martie, favorabilă Primăriei, este insă ignorată şi azi.Â
Primăria Cămpina are de recuperat de la Muzeul Naţional de Artă al Romăniei tablouri şi schiţe in valoare de peste un milion de euro! Deşi Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat in martie o soluţie favorabilă oraşului prahovean, nici un desen nu s-a intors pănă azi la proprietarii de drept.
De ani buni, Primăria Cămpina este teoretic, cel puţin aşa arată scriptele, cea mai bogată primărie din ţară. Numai că, practic, instituţia nu se deosebeşte cu nimic de celelalte.
ACTUL. Concret, in arhiva primăriei, s-a găsit un act de vănzare-cumpărare, incheiat in anul 1939 intre primarul de atunci al Cămpinei, Dem. I. Ştefănescu, şi fiul lui Nicolae Grigorescu, Ioan N. Grigorescu, prin care acesta din urmă vindea primăriei 202 tablouri şi schiţe semnate de tatăl său. Colecţia respectivă a valorat la vremea aceea 600.000 de lei (acum a depăşit un milion de euro) şi a devenit, conform actului, proprietatea Primăriei Cămpina. Mai tărziu, lucrările au fost predate in vederea unei expoziţii profesorului Gheorghe Oprescu, directorul Muzeului "Toma Stelian" din Bucureşti, actualul Muzeu Naţional de Artă al Romăniei, unde au rămas şi se află şi azi. Deşi autorităţile din Cămpina au făcut plăngere in instanţă şi au avut căştig de cauză, nici o schiţă şi nici un desen nu s-a intors, nici pănă la acest moment, la proprietarii de drept. Singura soluţie pe care Primăria Cămpina o mai vede este executarea silită. Â
LA INSTANŢE. In urmă cu aproape trei ani, mai precis in numărul din 22 februarie 2005, Jurnalul Naţional publica in exclusivitate, sub titlul "Război pe moştenirea de la Nicolae Grigorescu", povestea celor 202 tablouri şi schiţe (printre care "Car cu boi", "Un boulean" sau "Femee in atelier") semnate de marele pictor, pe care Primăria Cămpina le moştenea. Dar, deşi hotărărea definitivă şi irevocabilă dată de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie in luna martie a acestui an a fost in favoarea primăriei din Cămpina, MNAR nu a pus-o nici azi in practică. Juriştii şi conducerea muzeului refuză sistematic să se conformeze unei hotărări a Instanţei Supreme, afirmănd că piesele de colecţie sunt foarte fragile şi nu pot fi expuse oriunde. O delegaţie de la Cămpina a făcut o vizită conducerii muzeului şi a solicitat aplicarea deciziei judecătoreşti. Cum s-a arătat incă o dată că e nevoie de formule speciale de conservare, primarul oraşului, Horia Tiseanu, a propus să primească in locul celor 202 schiţe şi desene căteva tablouri. Cei de la MNAR s-au opus şi de această dată, arătănd că nu este legal un astfel de schimb. Ba chiar le-au dat cu tifla celor de la Primăria Cămpina, afirmănd că trebuiau să se mişte mai repede şi să pună mai demult sentinţa in aplicare. Drept pentru care proprietara celor 202 schiţe şi tablouri a apelat zilele acestea la un executor judecătoresc din Cămpina, pentru recuperarea patrimoniului. Dacă va reuşi acest demers, municipalitatea cămpineană va depozita comoara la unul dintre muzeele din Cămpina, fie la cel care poartă numele marelui pictor, fie la "Iulia Haşdeu", ca acele condiţii de conservare invocate de MNAR să fie respectate.
CONCLUZIE. Lupta dintre cele două instituţii, iscată de moştenirea lui Grigorescu, merge mai departe. E şi firesc, dacă luăm in calcul părerea specialiştilor in artă, care afirmă că tergiversarea in recuperarea pănzelor duce pe zi ce trece la creşterea valorii lor. Şi dacă era vorba despre un milion de euro cănd s-a dat hotărărea judecătorească, intre timp moştenirea pesemne valorează şi mai mult.
De ani buni, Primăria Cămpina este teoretic, cel puţin aşa arată scriptele, cea mai bogată primărie din ţară. Numai că, practic, instituţia nu se deosebeşte cu nimic de celelalte.
ACTUL. Concret, in arhiva primăriei, s-a găsit un act de vănzare-cumpărare, incheiat in anul 1939 intre primarul de atunci al Cămpinei, Dem. I. Ştefănescu, şi fiul lui Nicolae Grigorescu, Ioan N. Grigorescu, prin care acesta din urmă vindea primăriei 202 tablouri şi schiţe semnate de tatăl său. Colecţia respectivă a valorat la vremea aceea 600.000 de lei (acum a depăşit un milion de euro) şi a devenit, conform actului, proprietatea Primăriei Cămpina. Mai tărziu, lucrările au fost predate in vederea unei expoziţii profesorului Gheorghe Oprescu, directorul Muzeului "Toma Stelian" din Bucureşti, actualul Muzeu Naţional de Artă al Romăniei, unde au rămas şi se află şi azi. Deşi autorităţile din Cămpina au făcut plăngere in instanţă şi au avut căştig de cauză, nici o schiţă şi nici un desen nu s-a intors, nici pănă la acest moment, la proprietarii de drept. Singura soluţie pe care Primăria Cămpina o mai vede este executarea silită. Â
LA INSTANŢE. In urmă cu aproape trei ani, mai precis in numărul din 22 februarie 2005, Jurnalul Naţional publica in exclusivitate, sub titlul "Război pe moştenirea de la Nicolae Grigorescu", povestea celor 202 tablouri şi schiţe (printre care "Car cu boi", "Un boulean" sau "Femee in atelier") semnate de marele pictor, pe care Primăria Cămpina le moştenea. Dar, deşi hotărărea definitivă şi irevocabilă dată de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie in luna martie a acestui an a fost in favoarea primăriei din Cămpina, MNAR nu a pus-o nici azi in practică. Juriştii şi conducerea muzeului refuză sistematic să se conformeze unei hotărări a Instanţei Supreme, afirmănd că piesele de colecţie sunt foarte fragile şi nu pot fi expuse oriunde. O delegaţie de la Cămpina a făcut o vizită conducerii muzeului şi a solicitat aplicarea deciziei judecătoreşti. Cum s-a arătat incă o dată că e nevoie de formule speciale de conservare, primarul oraşului, Horia Tiseanu, a propus să primească in locul celor 202 schiţe şi desene căteva tablouri. Cei de la MNAR s-au opus şi de această dată, arătănd că nu este legal un astfel de schimb. Ba chiar le-au dat cu tifla celor de la Primăria Cămpina, afirmănd că trebuiau să se mişte mai repede şi să pună mai demult sentinţa in aplicare. Drept pentru care proprietara celor 202 schiţe şi tablouri a apelat zilele acestea la un executor judecătoresc din Cămpina, pentru recuperarea patrimoniului. Dacă va reuşi acest demers, municipalitatea cămpineană va depozita comoara la unul dintre muzeele din Cămpina, fie la cel care poartă numele marelui pictor, fie la "Iulia Haşdeu", ca acele condiţii de conservare invocate de MNAR să fie respectate.
CONCLUZIE. Lupta dintre cele două instituţii, iscată de moştenirea lui Grigorescu, merge mai departe. E şi firesc, dacă luăm in calcul părerea specialiştilor in artă, care afirmă că tergiversarea in recuperarea pănzelor duce pe zi ce trece la creşterea valorii lor. Şi dacă era vorba despre un milion de euro cănd s-a dat hotărărea judecătorească, intre timp moştenirea pesemne valorează şi mai mult.
Căteva din desenele revendicate
Vă prezentăm căteva dintre desenele lui Grigorescu, proprietatea Primăriei Cămpina, care zac in depozit la Muzeul "Toma Stelian", actualmente, Muzeul Naţional de Artă al Romăniei: "La botul calului", "Studiu de cap" (un pictor in Academia Gigi din Roma), "Studiu de femee", "Caricatură", "Pe malul mării", "Grup intr-un restaurant", "O diligenţă", "Crochiuri: Capete", "Un colţ de pădure la Barbizon", "O fetiţă jucăndu-se cu un miel", "Pe brănci", "Un boulean", "Un ofiţer rus", "Cap de ofiţer turc", "Car cu boi", "Fetiţă pe gănduri", "Pe prispă", "Plug cu şase boi", "Pictor lucrănd", "Două capete de bărbaţi, studii"...
