Depozitele sunt garantate, dar ce se întâmplă dacă ai si un credit?

În prezent, pentru a putea primi banii depusi la o bancă în faliment la care ai si credit va trebui să rambursezi, practic, împrumutul în avans

Zvonurile nu s-au confirmat, băncile românesti sunt mai solide decât cele din alte ţări, iar riscul de faliment este redus. Totusi, criza mondială impune si autorităţilor din România să modifice legislaţia cu privire la asigurarea depozitelor în bănci si despăgubirea deponenţilor, în favoarea acestora.

Criza financiară mondială care a dus la falimentul sau naţionalizarea multor bănci din lume a obligat autorităţile române să adopte măsuri sporite de asigurare a depozitelor în bănci, în concordanţă cu acţiunile UE. Panica si zvonurile au pătruns si pe piaţa bancară românească, astfel încât Banca Naţională a fost nevoită să facă declaraţii publice pentru a da asigurări că peste 99% din depozitele aflate în băncile românesti sunt toate inferioare plafonului de 20.000 de euro.

Mai mult, guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că nicio bancă din România nu este în pericol de faliment, iar sistemul bancar este mai solid decât cele din alte ţări, astfel încât românii nu ar trebui să aibă niciun motiv de îngrijorare. Deci nici plafonul de garantare de 20.000 de euro nu trebuie majorat. Totusi, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care garantează fiecărui deponent, începând cu 15 octombrie, o sumă de maximum 50.000 de euro.

În aceeasi zi, Comisia Europeană a decis ca depozitele la băncile din Uniunea Europeană să fie garantate până la nivelul de 50.000 de euro, plafon ce va creste la 100.000 de euro peste un an. Măsura de majorare a plafonului are mai mult un efect psihologic asupra clienţilor băncilor, însă va asigura si linistea celor care deţin conturi cu valori mai mari, ce reprezintă jumătate din totalul depozitelor.

Despăgubiri mai mari si mai rapide
Alături de chestiunea plafonului în cazul falimentului unei bănci mai apare însă o problemă: cea a perioadei după care îsi încasează deponenţii persoane fizice compensaţiile. Iar o perioadă îndelungată de recuperare a banilor depusi la băncile insolvabile poate crea nesiguranţă si genera agitaţie.

În consecinţă, Comisia Europeană a propus, de asemenea, reducerea de la trei luni la trei zile a perioadei în care se plătesc compensaţiile în cazul falimentului instituţiilor de credit. Niculae Vulpescu, presedintele Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB), spune că si România va fi obligată să adopte această procedură, după intrarea în vigoare a normei europene. Ceea ce va duce si la modificarea legislaţiei românesti, care permite despăgubirea deponenţilor la o bancă abia după trei luni de la intrarea acesteia în faliment. În noile condiţii, deponenţii îsi vor putea primi banii înapoi în doar câteva zile, evitându-se astfel panica.

Ai credit, nu mai ai depozit
Noile proceduri ar putea, de asemenea, să elimine si situaţia delicată în care se află cei care au si credite si depozite la o bancă ce si-a închis porţile.

Potrivit actualei legislaţii a Fondului de Garantare, calculul sumei compensatorii se face ţinându-se cont nu doar de valoarea depozitelor, ci si de datoriile pe care deponentul le are la banca respectivă, spune Vulpescu. Ceea ce înseamnă că persoanele care au credite la o bancă intrată în faliment, la care deţin si economii, vor fi despăgubite doar cu diferenţa dintre valoarea împrumutului si cea a depozitului.

Asta în cazul în care depozitul este mai mare decât creditul. Dacă economiile sunt mai mici decât valoarea împrumutului, nu mai primeste nimic. Dacă ne gândim că, la nivelul sistemului bancar, creditele luate de populaţie depăsesc sumele economisite, atunci, cel puţin teoretic, dacă toate băncile ar falimenta, românii n-ar mai primi niciun ban înapoi. Dacă însă ai un credit la o bancă insolventă si un depozit la o alta în aceeasi situaţie, atunci economiile tale nu sunt afectate în niciun fel.

Ce se întâmplă însă cu creditul contractat la o instituţie care intră în faliment? „Conform actualei legislaţii, condiţiile contractuale nu se modifică, ceea ce înseamnă că nu trebuie achitat în avans, iar ratele se plătesc în continuare, conform graficului esalonat”, precizează Nicolae Vulpescu. Ar fi deci un avantaj, întrucât nu mai esti expus riscului de cresteri de dobândă operate de o bancă activă. Pe de altă parte, adaugă Vulpescu, odată cu modificarea legislaţiei, s-ar putea prevedea si la noi, la fel ca în alte state, ca deponenţii să fie despăgu-biţi chiar dacă au credite la aceeasi bancă.

• articol de Vasile Pop-Coman publicat in Saptamana Financiara