Tribunalul Bucuresti a dat ieri castig de cauza omului de afaceri Costica Constanda: Primaria Capitalei va trebui sa ii plateasca lui Constanda 165 de milioane de euro. Suma reprezinta aproape 20% din intregul buget al Capitalei, bani cu care s-ar finaliza multe alte investitii. In acest moment, hotararea nu este definitiva si executorie, conditii in care reprezentantii PMB au facut apel. Acesta se va judeca abia in toamna. Jurnalul National a relatat pe larg modul in care omul de afaceri a dat in judecata Primaria Bucurestiului la inceputul anului 2010.
Constanda nu mai voia cei 28.000 de metri patrati din Satul Francez si a cerut in schimb o suma colosala: 200 de milioane de euro. Banii reprezinta valoarea fostului teren din Parcul Bordei, evaluat atunci la un pret de 4.000 de euro metrul patrat. Desi in acest moment un metru patrat de teren in zona abia mai trece de 1.500 de euro, Costica Constanda vrea preturile din 2008. Este pentru prima oara in istoria Bucurestiului cand Primariei i se cere sa despagubeasca un teren evaluat la o asemenea suma. Mai mult decat atat, in procesul dintre Primaria Capitalei si Costica Constanda s-a mai inregistrat un record: s-a platit cea mai mare taxa de timbru din istoria Tribunalului Bucuresti. Valoarea acesteia a fost stabilita la 1,5 milioane de euro.
Costica Constanda a intrat in posesia celor 33.000 de metri patrati din Parcul Bordei in 2003, datorita lui Traian Basescu, edil al Capitalei in acea perioada. Acesta a semnat doua dispozitii in calitatea sa de primar general, fara a le mai supune votului Consiliului General, prin care dadea Parcul Bordei unor familii in schimbul Satului Francez. In biroul sau de la Primaria Capitalei nu au intrat insa niciodata Eugen Lincaru si Dumitru Tudor, cei care revendicau terenurile, ci Costica Constanda in calitatea sa de atunci de reprezentant al celor doua familii. El a fost asigurat ca va obtine inclusiv aprobarile necesare construirii cartierului rezidential in Parcul Bordei. Primul pas a fost obtinerea PUZ-ului. In 2008, Constanda a renuntat insa la zona verde si a primit la schimb 28.000 de metri patrati in Satul Francez. Intelegerea a fost facuta pe vremea cand la sefia Capitalei se afla Adriean Videanu. Tot in 2008, contractul de schimb prevedea o clauza prin care PMB era obligata sa aprobe, la pachet cu transferul de teren, si PUZ-ul pe care Constanda il obtinuse in Parcul Bordei.
In iulie 2008, Constanda a vandut societatii Raptis Kavouras 1,6 hectare in Satul Francez, pentru 66 de milioane de euro, promitand obtinerea PUZ-ului negociat cu edilii Capitalei. Numai ca alesii locali au respins PUZ-ul de trei ori. Cum proiectul nu a trecut, contractul cu grecii a picat, criza imobiliara a venit, iar Constanda s-a adresat instantei. Asa a inceput procesul din ianuarie 2010. Chiar daca intre timp a fost aprobat si PUZ-ul din Satul Francez, afaceristul a cerut in instanta 200 de milioane de euro primarului general, Sorin Oprescu, acesta chemandu-i ulterior in garantie pe consilierii generali. Ieri, omul de afaceri a primit, prin decizia Tribunalului Bucuresti, dreptul de a recupera de la municipalitate 165 de milioane de euro. Practic, daca Primaria ar plati in acest an suma pe care Constanda a castigat-o, ar ramane fara bani pentru cele mai importante investitii din Capitala: Lia Manoliu, Centrul Istoric, proiectul Berzei – Buzesti sau lucrarile de la Virtutii. Pentru toate aceste lucrari au fost alocati cu mare greutate in jur de 60 de milioane de euro. Banii reprezinta aproape jumatate din suma ce i-ar reveni lui Constanda.