Așa cum scriam în recenizia cărții Dreamland, reputatul psiholog american Allan Rechtschaffen a afirmat odată că, dacă somnul nu servește o funcție absolut vitală, este cea mai mare greșeală a evoluției. Este ușor să ne mirăm de necesitatea somnului, care ne ocupă o treime din viață. Într-o lume în care un animal se luptă constant să se hrănească, să supraviețuiască numeroaselor amenințări ale prădătorilor și să reușească să își transmită genele, acest „time out” forțat reprezintă un cost semnificativ.
Citeste si: De ce ne frecăm ochii când suntem obosiți?
În ciuda faptului că reprezintă o parte atât de extinsă a vieții noastre, studierea somnului și a principalului său subcomponent – visele – este una dintre cele mai tinere ramuri ale științei, cu o istorie reală de numai câteva decenii. Poate cea mai des auzită replică a doctorilor este că încă nu știm foarte multe despre somn.
Citeste si: Efectele alcoolului asupra somnului
Ce știm clar însă e că lipsa somnului sau unul nesănătos ucide, atât direct, cât și indirect - poate și mai grav - provocând dezastre cu mare impact. O persoană nedormită sau cu insuficient somn REM (cea a cincea fază a ciclului somnului, în care apar predominant visele) nu se poate concentra, nu poate asimila informații noi, este tot mai agresivă, incapabilă de a comunica normal etc. Iar dacă această persoană este la volanul unui camion, la manșa unui avion de pasageri, pe front, la comanda unui submarin nuclear, la panoul de comandă a unei centrale nucleare, rezultatele sunt catastrofale, după cum ne învață istoria. Accidentul de la Cernobâl ar fi trebuit să ne sperie destul de mult și pe noi, românii, ca să merite să-l ascultăm pe Randall, vorbind de fapt în numele a tot mai mulți doctori și cercetători.
Citestesi: Aventuri în știința fascinantă a somnului
Mai jos vă prezentăm o listă cu unele dintre cele mai grave și celebre dezastre provocate de un somn stricat:
Accidente rutiere
Accidentele rutiere se află în momentul de față pe primul loc în lista cauzelor decesului în rândul tinerilor de la 5 până la 29 de ani și pe locul 4 în grupa de vârstă de la 30 la 40 de ani, iar un factor important în aceste evenimente se datorează oboselii.
Performanțele noastre au mult de suferit atunci când suntem obosiți și avem acele scurte episoade de „microsomn”, care durează câteva secunde, îndeajuns pentru a cauza un accident dacă ți se întâmplă la momentul nepotrivit. În 2010, în România, din cauza oboselii accentuate și a adormirii la volan, s-au produs 171 de accidente grave de circulație, soldate cu 93 de persoane decedate, 187 de răniți grav și 158 de răniți ușor.
Mai mult, demn de reținut este că în timpul unei ațipiri de numai 4 secunde, atunci când conduceți un autovehicul cu viteza de 100 de km/h, mașina parcurge în mod necontrolat o distanță de 111 metri.
Exxon Valdez
Pe 24 martie 1989, la ora 00:04 petrolierul Exxon Valdez a lovit Blight Reef din Alaska, vărsând peste 35.000 de tone de țiței. Nu a fost singurul accident de acest tip, dar impactul asupra ecosistemului a făcut ca impactul petrolierului să fie unul din cele mai dezastruoase incidente pentru mediu.
Cei care au investigat accidentul au descoperit că oboseala a fost un factor important în producerea accidentului iar compania Exxon a fost criticată dur pentru că nu a avut un echipaj odihnit.
Air India Express
În mai 2010, un avion al companiei aeriene Air India Express a ratat aterizarea pe pista din Mangalore și s-a prăbușit într-o prăpastie, provocând moartea a 158 de oameni. Investigatorii accidentului au spus că în înregistrarea din cabină se putea auzi sforăitul pilotului înaintea aterizării dezastruoase.
Oboseala este o problemă serioasă pentru piloți. Într-un sondaj al National Sleep foundation din Statele Unite, unul din 5 piloți a recunoscut că a făcut o eroare serioasă datorită oboselii. Mai mult de o treime au spus că programul lor de lucru nu le permite să aibă destul timp ca să doarmă.
Cernobîl
Accidentul de la centrala nucleară de la Cernobîl, din Ucraina, este considerat cel mai grav dezastru nuclear din istorie. Cel puțin 30 de persoane au murit și 350.000 au fost evacuați. De atunci, 13 miliarde de dolari au fost cheltuiți pentru curățarea și recuperarea mediului din jur, și creșterea în ratele de cancer și de defecte la naștere, ca rezultat al accidentului, este încă dezbătută.
Dezastrul a început pe 26 aprilie 1986, la ora 1:26, atunci când o sarcină electrică anormal de mare i-a făcut pe angajații centralei să inițieze o oprire de urgență, care a dus la explozia reactorului 4.
International Nuclear Safety Group a determinat că eroarea umană cauzată de privațunea de somn a fost un factor crucial pentru acest accident.
Challenger
Racheta spațială Challenger a explodat deasupra oceanului Atlantic la 73 de secunde după lansare, în data de 28 ianuarie 1986, omorând cei 7 astronauți aflați la bord. Un sigiliu din unul din reactoarele navetei s-a stricat la decolare, permițând gazului fierbite presurizat să ajungă la rezervorul de combustibil extern.
După dezastru, o comisie specială a determinat că lipsa de somn a managerilor NASA a fost un factor major în luarea deciziei greșite de a permite lansarea.
Three Mile Island
Nimeni nu a murit în urma accidentului de la centrala nucleară Three Mile Island din Pennsylvania, din 28 martie 19979, dar unul din reactoare a fost distrus, eliberând cantități mici de gaz și apă radioactivă în regiune.
Accidentul a avut loc la ora 04:00 și a inclus muncitori din tura de noapte care au trebuit să se decidă dacă să închidă o valvă auxiliară de răcire. Defecțiunea a produs topirea reactorului nuclear. Privarea de somn a fost un factor important în producerea accidentul, conform unor investigații guvernamentale.
De atunci, nu au mai fost contruite centrale nucleare în Statele Unite, cu toate că anul trecut a fost aprobată construcția uneia în 2014.
Bhopal
Scurgerea fatală de gaz de la fabrica de pesticid Union Carbide din Bhopal, India, a fost printre cele mai grave dezastre industriale. Conform estimărilor guvernamentale, au murit 3787 de persoane și probabil sute de mii de persoane au suferit afecțiuni respiratorii.
Accidentul a avut loc la 00:30, pe 3 decembrie 1984, și a fost cauzată de angajați neatenți care nu au reacționat la supraîncălzirea unui rezervor de stocare. Eliberarea gazelor nocive a dus la procese în justiție care încă sunt în curs de desfășurare.