Dezastru naţional

Românul de rând şi firmele private vor plăti factura pentru amânarea acordării tranşelor din împrumutul negociat cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială şi pentru lipsa de reformă.

Vom suporta deprecierea leului şi creşterea costurilor împrumuturilor făcute de stat, iar întreprinzătorii vor fi în continuare marginalizaţi de bănci, care nu vor avea interes să-i finanţeze în condiţiile în care principalul său client, statul, va fi şi mai disperat să facă rost de bani. Analiştii avertizează însă că cel mai grav este că pensiile şi salariile au fost plătite anul acesta din împrumuturi - nu de la FMI, ci de la bănci, iar asta echivalează cu un dezastru naţional!

PIERDEREA CREDIBILITĂŢII COSTĂ
Anunţul FMI era de aşteptat în condiţiile lipsei unui Guvern stabil, consideră Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA). "Acesta este costul unei inconştienţe politice. După părerea mea, FMI este în continuare îngăduitor cu România, pentru că doar a amânat acordarea tranşei, dar nu poate tolera lipsa unui Guvern stabil de o lună. Nu are cu cine discuta. Părerea mea personală este că Fondul şi-a dat seama că nu ne vom încadra în ţintele stabilite", a declarat el.

Pierderea cea mai mare rezultată în urma amânării acordării tranşelor este cea de credibilitate. "Împrumutul de la FMI ne-a dat credibilitate, a fost o garanţie că România este capabilă să-şi îndeplinească obligaţiile", a declarat Liviu Voinea. Statul va trebui să facă rost de bani din alte surse şi la costuri mai mari decât cele negociate în acordul cu Fondul. Ce-i de făcut în momentul de faţă? Fie se face reformă şi se taie cheltuielile publice pentru încadrarea în deficit, fie, din contră, nu se va face nimic şi deficitul se va duce la 8%-9% din PIB până la sfârşitul anului. "Această a doua variantă este cea mai probabilă, pentru că Guvernul nu-şi mai asumă costurile reformei în această perioadă electorală. Toată lumea aşteaptă rezultatul alegerilor şi un Guvern stabil", a explicat el.

VIN VREMURI ŞI MAI GRELE
Analistul economic Ilie Şerbănescu a declarat că decizia FMI îi forţează pe cei îndrituiţi să facă reformă, restructurare. "Dacă nu o vor face şi vor împrumuta în continuare pentru pensii şi salarii va fi dezastru", avertizează el.

Oricum 2010 va fi un an foarte greu: va trebui să plătim pentru faptul că un an s-au plătit salarii şi pensii din împrumuturi luate de la băncile comerciale, apreciază Ilie Şerbănescu. În doar câteva luni, statul român a contractat împrumuturi de circa 33 de miliarde de euro - aproape o treime echivalent PIB -, a tras efectiv până acum vreo 23-24 de miliarde de euro şi tot n-are bani pentru a plăti salariile bugetarilor şi pensiile pe lunile noiembrie-decembrie. Din aceşti bani, 13 miliarde de euro reprezintă împrumuturi de la băncile de pe piaţa locală, o parte fiind contractată pe termen scurt, cu dobânzi foarte mari.

"Cu cât s-a prăbuşit economia faţă de ceea ce se spune, de s-a produs un asemenea dezastru? Sau, reversul medaliei, cât s-a furat, fraţilor, din banul public, în plină criză economică, de s-a ajuns la asemenea cifre apocaliptice?!", se întreabă Şerbănescu.

 

Leul se va deprecia, statul va lua toate creditele
Ca urmare a amânării tranşelor de împrumut, vom avea şi probleme legate de cursul de schimb, consideră Liviu Voinea. "Probabil că deprecierea leului nu mai poate fi evitată. Câtă vreme a existat protecţia de la FMI, Banca Naţională a putut să susţină cursul. Acum cred că deprecierea va fi accelerată", a explicat el. Şi căderea monedei naţionale s-ar putea resimţi imediat. "Deprecierea leului după alegeri era varianta în care primeam la timp tranşa din împrumut", a precizat directorul executiv GEA. 

În plus, şi firmele private vor suferi tot mai mult din cauza lipsei de finanţare. Având Ministerul de Finanţe drept principal client în 2009, băncile n-au fost interesate să finanţeze economia reală, producţia. Este de aşteptat ca acum, când disperarea statului de a face rost de bani va fi şi mai mare, sectorul privat să fie şi mai vitregit. Necesarul de finanţare al statului până la sfârşitul anului este estimat la circa 5 miliarde de euro.