Din platformele de inspecţie rutieră au rămas doar proiecte şi procese

În 2003, Ministerul Transporturilor primea fonduri Phare în valoare de 7 milioane de euro pentru construirea a 26 de platforme de inspecţie rutieră. Prezente în mai toate ţările europene, acestea ar fi protejat infrastructura prin descurajarea transporturilor suprasolicitate.

După şapte ani, nici un centimetru din cele 26 de platforme nu este operaţional. În schimb, sume frumoase de la buget au fost date pentru exproprierea terenurilor necesare construirii acestor platforme - în jur de 320.000 de euro. Mai mult, consorţiul care a câştigat licitaţia, SCT Bucureşti SA & MB Telecom Ltd SRL, ce a pierdut bani şi timp în proiectele administrate cu „responsabilitate" de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), îşi vrea in­ves­tiţia înapoi.

Astfel că tot statul va fi cel care va plăti în jur de 1,5 mili­oa­ne de euro! Mai mult, finanţarea UE a fost retrasă. Astfel că în România anului 2010, transportatorii de mare tonaj sunt încă traşi pe dreapta care pe unde pentru cântărire, în condiţiile în care sprijinul european a fost ratat.

În capitolul găurile negre ale sistemului românesc se înscriu cu brio şi platformele de inspecţie rutieră - benzi betonate în lateralul drumurilor naţionale, cu o lungime de 110 metri şi dotate cu instalaţii de cântărire di­na­mică pentru preselecţia vehiculelor grele ce urmează să fie cântărite. Deşi avea fondurile Phare pe masă, com­paniei i-a fost greu să îşi respecte chiar pre­ve­derile trecute de experţii proprii în ca­ietul de sarcini.

„La un an de la sem­narea contractului, CNADNR nu reuşise să ne dea amplasamentele pe care să începem investiţia. Au venit ulterior cu 15 astfel de terenuri, al­tele decât cele prevăzute în contract şi aprobate la Bruxelles. Ne-au cerut să lu­crăm pe noile te­re­nuri. Ulterior, când au trebuit virate su­mele necesare investiţiilor, au spus că nu plă­tesc nimic, pentru că am­pla­sa­mentele pe care am lucrat nu sunt cele prevăzute în contract!

A fost ma­xi­mul de absurd, în condiţiile în care ei ne dă­du­seră acceptul pentru noile te­re­nuri!", au precizat pentru Jurnalul Naţional reprezentanţii MB Telecom Ltd SRL.

După ani întregi de tergiversări, consorţiul a cerut în­tre­rupe­rea contractului. Tot atunci au ob­ţi­nut şi o decizie a Comisiei de Ad­judecare a Disputelor, reglementată de altfel de legea achiziţiilor publice prin care CNADNR era obligată la des­pă­gubiri în valoare de aproximativ 1,5 mi­lioane de euro.

„Au re­fu­zat să ia în considerare aceas­tă de­ci­zie. Noi o să ma­jo­răm aceste costuri într-un pro­ces. Este revoltător cum o in­sti­tuţie a statului preferă să îşi piardă aşa multe resurse. Mai mult, noi le-am propus şi alte variante de cântărire a ve­hi­cu­lelor, dar au refuzat oferta", a mai precizat MB Telecom Ltd SRL. Nota de fundamentare a HG-ului care reglementa proiectul a fost semnată şi de mi­nistrul Radu Berceanu.