BANGKOK ● Ceartă pe sursele regenerabile de energie
Negocierile privind viitorul acord global de mediu s-au împotmolit ieri la Bangkok în chestiunea biocombustibililor. Consideraţi multă vreme drept soluţia salvatoare, biocombustibilii sunt din ce în ce mai contestaţi.
Negocierile privind viitorul acord global de mediu s-au împotmolit ieri la Bangkok în chestiunea biocombustibililor. Consideraţi multă vreme drept soluţia salvatoare, biocombustibilii sunt din ce în ce mai contestaţi.
BANGKOK ● Ceartă pe sursele regenerabile de energie
Negocierile privind viitorul acord global de mediu s-au împotmolit ieri la Bangkok în chestiunea biocombustibililor. Consideraţi multă vreme drept soluţia salvatoare, biocombustibilii sunt din ce în ce mai contestaţi.
Combustia unui carburant provenit din trestie de zahăr sau din ulei de palmier produce o cantitate mult mai mică de gaze cu efect de seră în comparaţie cu carburanţii fosili. În ciuda acestui avantaj, din ce în ce mai mulţi experţi din toată lumea privesc cu scepticism biocombustibilii şi emit teorii potrivit cărora folosirea acestora va contribui la amplificarea efectelor încălzirii globale, în loc să le atenueze. Cu alte cuvinte, vraja se risipeşte. Iar unele ţări sunt deja afectate.
EXEMPLU. În Indonezia, mulţi ar spune că uleiul este chiar crucial pentru 234 de milioane de indonezieni, care îl folosesc pentru pregătirea preparatului lor tradiţional "nasi goreng" (orez prăjit), precum şi la gătirea peştelui sau a legumelor. În ultimii doi ani, uleiul s-a scumpit în magazine cu peste 70%, ajungând acum să coste aproximativ 1,30 dolari litrul. Dezechilibrul s-a produs din cauza faptului că executivul de la Jakarta a decis să se concentreze în ultimii ani pe producerea biocombustibililor. Plantaţii întregi de arbori şi arbuşti din care se obţinea uleiul alimentar au fost desfiinţate, terenurile fiind acum culturi de plante din care se obţin biocombustibili. În felul acesta, arhipelagul a devenit lider mondial în ceea ce priveşte uleiul de palmier folosit pentru biocombustibili. Iar lucrurile nu se opresc aici. Guvernul indonezian plănuieşte şi alte măsuri pentru obţinerea unei cantităţi şi mai mari de biocombustibili: zone mlăştinoase din ţară vor fi asanate şi transformate în ogoare, iar hectare întregi de pădure vor fi sacrificate pentru a lăsa loc culturilor de trestie de zahăr. Încă nu se ştie care va fi impactul asupra mediului al acestor decizii, dar unii experţi nu sunt deloc încântaţi să audă despre asta.
DISCUŢII ÎN THAILANDA. Cazul a fost dezbătut şi la reuniunea pe schimbări climatice care se desfăşoară în aceste zile la Bangkok, în Thailanda. De obicei foarte interesaţi de subiect, reprezentanţii UE au fost de data aceasta reţinuţi. În urma discuţiilor, concluzia a fost că trebuie intensificate studiile în domeniu.
Negocierile privind viitorul acord global de mediu s-au împotmolit ieri la Bangkok în chestiunea biocombustibililor. Consideraţi multă vreme drept soluţia salvatoare, biocombustibilii sunt din ce în ce mai contestaţi.
Combustia unui carburant provenit din trestie de zahăr sau din ulei de palmier produce o cantitate mult mai mică de gaze cu efect de seră în comparaţie cu carburanţii fosili. În ciuda acestui avantaj, din ce în ce mai mulţi experţi din toată lumea privesc cu scepticism biocombustibilii şi emit teorii potrivit cărora folosirea acestora va contribui la amplificarea efectelor încălzirii globale, în loc să le atenueze. Cu alte cuvinte, vraja se risipeşte. Iar unele ţări sunt deja afectate.
EXEMPLU. În Indonezia, mulţi ar spune că uleiul este chiar crucial pentru 234 de milioane de indonezieni, care îl folosesc pentru pregătirea preparatului lor tradiţional "nasi goreng" (orez prăjit), precum şi la gătirea peştelui sau a legumelor. În ultimii doi ani, uleiul s-a scumpit în magazine cu peste 70%, ajungând acum să coste aproximativ 1,30 dolari litrul. Dezechilibrul s-a produs din cauza faptului că executivul de la Jakarta a decis să se concentreze în ultimii ani pe producerea biocombustibililor. Plantaţii întregi de arbori şi arbuşti din care se obţinea uleiul alimentar au fost desfiinţate, terenurile fiind acum culturi de plante din care se obţin biocombustibili. În felul acesta, arhipelagul a devenit lider mondial în ceea ce priveşte uleiul de palmier folosit pentru biocombustibili. Iar lucrurile nu se opresc aici. Guvernul indonezian plănuieşte şi alte măsuri pentru obţinerea unei cantităţi şi mai mari de biocombustibili: zone mlăştinoase din ţară vor fi asanate şi transformate în ogoare, iar hectare întregi de pădure vor fi sacrificate pentru a lăsa loc culturilor de trestie de zahăr. Încă nu se ştie care va fi impactul asupra mediului al acestor decizii, dar unii experţi nu sunt deloc încântaţi să audă despre asta.
DISCUŢII ÎN THAILANDA. Cazul a fost dezbătut şi la reuniunea pe schimbări climatice care se desfăşoară în aceste zile la Bangkok, în Thailanda. De obicei foarte interesaţi de subiect, reprezentanţii UE au fost de data aceasta reţinuţi. În urma discuţiilor, concluzia a fost că trebuie intensificate studiile în domeniu.
5 miliarde
Siguranţa energetică este un alt subiect dezbătut zilele acestea în capitala Thailandei. Oficialii prezenţi susţin că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie dublată de măsuri luate la case, blocuri, clădiri administrative şi clădiri de birouri, astfel încât acestea să piardă cât mai puţină căldură posibil. Un prim calcul făcut de oficialii britanici arată că statele lumii ar trebui să cheltuiască în fiecare an 5 miliarde de euro pentru realizarea acestui scop. Suma ar urma să crească după primii zece ani de investiţii.
Citește pe Antena3.ro