Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a reacţionat la solicitarea Grupului de Investigaţii Politice prin care se cerea redeschiderea dosarului în care preşedintele Traian Băsescu a fost acuzat de spălare de bani şi care fusese închis, ilegal, în decembrie 2004, invocându-se imunitatea prezidenţială.
În răspunsul adresat lui Mugur Ciuvică, preşedintele GIP, Neculai Plăiaşu, preşedintele Oficiului Naţional De Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, menţionează că Oficiul "va analiza aspectele menţionate şi în situaţia în care vor rezulta indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, va sesiza Parchetul de pe lângă Înalta CUrte de Casaţie şi Justiţie, respectiv Serviciul Român de Informaţii".
De asemenea în scrisoare se menţionează faptul că ONPCSB nu va aduce la cunoştinţă rezultatele analizei decât instituţiilor menţionate mai sus.
Cazul reclamat de Mugur Ciuvică începe în octombrie 2002, când Traian Băsescu a cumpărat o vilă în Otopeni cu 280.000 de dolari bani, pe care şeful statului, conform spuselor sale, i-ar fi obţinut în urma vânzării unui teren, în august 2000, către Costel Căşuneanu. “În realitate, potrivit lucrării ONPCSB cu nr. S/IV/1014/17.12.2004, banii obţinuţi de Băsescu Traian din vânzarea terenului de pe Aleea Privighetorilor nu au fost folosiţi pentru cumpărarea imobilul din Şoseaua Bucureşti – Ploieşti. Potrivit lucrării ONPCSB, Băsescu Traian a încasat la data de 15.10.2002 sumele de care dispune (8.285 mld lei şi 110.000 USD), în baza unui contract de vânzare-cumpărare teren. Banii au fost folosiţi iniţial pentru constituirea şi lichidarea succesivă a unor depozite, iar apoi, echivalentul în USD al întregii sume a fost transferat în contul fiicei sale, Băsescu Ioana, deschis la ABN AmroBank, la data de 10.06.2003. (…) În afara banilor obţinuţi în urma vânzării terenului din Aleea Privighetorilor, pe care i-a transferat fiicei sale, Băsescu Traian nu deţinea legal nici în conturi, nici în numerar suma necesară achiziţionării imobilului din Şoseaua Bucureşti – Ploieşti”, precizează un comunicat al GIP. Prin urmare, Traian Băsescu a fost acuzat că a spălat 280.000 de dolari, a căror provenienţă nu o poate justifica.
Băsescu şi-a vândut terenul la suprapreţ
Pe de altă parte, preţul plătit de Costel Căşuneanu pentru terenul lui Băsescu a fost de 5,5 ori mai mare decât preţul cu care preşedintele a cumpărat terenul. Traian Băsescu a primit de la Căşuneanu peste 360.000 de dolari. “Deşi terenurile erau lipite, aveau aceeaşi suprafaţă, au fost cumpărate în aceeşi zi, de la acelaşi intermediar, la acelaşi notar, Traian Băsescu a plătit un preţ de 3,5 ori mai mic decât Costel Căşuneanu. Căşuneanu a plătit preţul pieţei de la acea dată, respectiv 222.430 dolari, în timp ce Băsescu a plătit doar 66.037 dolari. Doi ani mai târziu, pe 14 octombrie 2002, Băsescu Traian i-a vândut terenul său, format din 3 parcele în suprafaţă totală de 3.708,11 mp, lui Căşuneanu Costel. Vânzarea s-a făcut prin intermediul cumnatei acestuia din urmă, Blaj Gabriela. Căşuneanu i-a plătit lui Băsescu 361.540 dolari, adică de 5,5 ori mai mult decât plătise Băsescu cu doi ani în urmă. Aceste operaţiuni imobiliare sunt simulate şi ilicite, fiind încheiate în unicul scop de a oferi o acoperire transferului unor sume semnificative de bani de la Căşuneanu Costel către Băsescu Traian. În 15 octombrie 2002, Băsescu Traian s-a prezentat cu o sacoşă de bani la banca ABN AmroBank, unde a depus în numerar 110.000 dolari în contul 2641.00.1700.50/USD. Deşi Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere (ONPCSB) a Spălării Banilor ar fi trebuit să se sesizeze în urma acestei operaţiuni, acest lucru nu s-a întâmplat”, explică GIP.
Dosarul clasat ilicit de Iulian Dragomir
ONPCSB a anchetat tranzacţia dintre Băsescu şi Căşuneanu abia doi ani mai târziu şi, în ciuda probelor evidente, la 17 decembrie 2004, ONPCSB, condus la acea vreme de Ilie Iulian Dragomir, a dispus clasarea dosarului lui Băsescu, invocând că “preşedintele se bucură de imunitate”. Conform GIP, clasarea lucrării referitoare la Băsescu Traian este ilicită, neexistând vreo dispoziţie legală care să permită clasarea unei lucrări a ONPCSB în care există indicii temeinice ale existenţei unor infracţiuni. Conform articolului 6 alineatul 1 din Legea nr. 656/2002, “oficiul va proceda la analizarea şi prelucrarea informaţiilor, iar atunci când se constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism, va sesiza de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”. Astfel, ONPCSB avea obligaţia de a sesiza de îndată Parchetul, neavând atribuţii cu privire la constatarea imunităţii făptuitorului Băsescu Traian. “Mai mult, acelaşi articol 6 din Legea nr. 656/2002 stabileşte limitativ singurul caz în care ONPCSB poate decide clasarea: «Dacă în urma analizării şi prelucrării informaţiilor primite de Oficiu nu se constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism, Oficiul păstrează informaţiile în evidenţă». Ulterior, dacă «informaţiile nu sunt completate timp de 10 ani, ele se clasează în cadrul Oficiului». Nici una dintre cele două condiţii necesare pentru a dispune clasarea (neconstatarea unor indicii temeinice de spălare a banilor, respectiv necompletarea informaţiilor timp de 10 ani) nu a fost îndeplinită în cazul lucrării ONPCSB cu nr. S/IV/1014/17.12.2004 referitoare la Băsescu Traian”, se mai arată în comunicatul GIP, semnat de Mugur Ciuvică.