Falsa imunitate a lui Traian Băsescu. Protecţia penală de care beneficiază preşedintele se datorează procurorilor, nu judecătorilor sau legii
Dosarul “Flota” a fost închis pe şest în decembrie 2007. Anunţul oficial a fost făcut în februarie 2008, la bilanţul DNA, de procurorul-şef Daniel Morar, care a omis să explice şi cauzele pentru care structura pe care o conduce nu a dat publicităţii acest fapt. Cu excepţia şefului statului, fost inculpat, astăzi protejat de imunitatea conferită de poziţia de preşedinte, toate celelalte persoane au fost scoase de sub urmărire penală. După ce o primă expertiză plătită de fostul PNA a constatat un prejudiciu echivalent cu suma de 275 de milioane de euro, cea de-a doua, solicitată de Daniel Morar însuşi, prezentată în exclusivitate de Jurnalul Naţional, releva absenţa oricărei daune; ba, mai mult, experţii au scris (şi au semnat în acest sens) că statul român ar fi avut chiar de câştigat din afacerile făcute de Petromin cu grupul de firme norvegiene Torvald Klaveness Oslo. Motiv pentru care, deşi diferenţa dintre cele două expertize, ambele plătite de contribuabilii români prin intermediul procuraturii anticorupţie (indiferent că se cheamă Parchet sau Direcţie), se apropie de 300 de milioane de euro, iar rezultatele lor sunt diametral opuse, nu s-a mai cerut o a treia, ci s-a comunicat foştilor inculpaţi că au fost scoşi în bloc de sub urmărire penală.
ARTIFICII JURIDICE. Iniţial, în dosarul “Flota” au fost cercetate 136 de persoane, 80 fiind deferite justiţiei, la 10 august 2004, iar pentru altele 51 procurorii separând faptele. Potrivit unei prime expertize dispuse de procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie (fostul PNA, actualul DNA), prin înstrăinarea a 16 nave, cei 80 de inculpaţi din dosar ar fi păgubit statul român cu peste 11.000 de miliarde de lei, echivalentul a 275 de milioane de euro. PNA a plătit pentru prima expertiză 10.000 de euro la nivelul anului 2004, când dosarul a fost înaintat instanţei supreme. Cea de-a doua expertiză din dosar a fost dispusă după ce DNA a infirmat soluţia dată de procurorii PNA, care au decis în 2004 trimiterea lui Băsescu în judecată, împreună cu alte 79 de persoane. Dosarul a fost de fapt restituit anchetatorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sub pretextul unui text de lege abrogat ulterior. Potrivit articolului 209 din Codul de Procedură Penală, rechizitoriul nu fusese semnat de şeful PNA aşa cum prevedea legea, ci de adjunctul său. Textul de lege cu pricina a fost abrogat ulterior, iar legea actuală stipulează că regularitatea actului de sesizare a instanţei se face de către şeful secţiei de parchet. În august 2005, PNA s-a transformat în DNA, iar conducerea a fost preluată de alţi procurori. Deşi instanţa supremă cerea doar semnătura şefului de parchet, conducerea actuală a decis reluarea cercetările în dosar, fiind dispusă o nouă expertiză financiar-contabilă şi separându-se faptele lui Traian Băsescu de cele ale celorlalţi acuzaţi, deoarece beneficiază de imunitate.
Justificări
Cel de-al doilea raport de expertiză pleacă de la premisa că situaţia financiară a CNM Petromin era dezastruoasă (datorii de 14,7 milioane de dolari faţă de creditorii externi şi 2,815 miliarde de lei faţă de cei interni), că societatea se confrunta cu o lipsă acută de fonduri, avea un parc de nave într-o stare tehnică precară, iar lucrările de retehnologizare şi modernizare nu se făcuseră conform convenţiilor internaţionale. Mai mult, printre motivele invocate de experţi în preambulul “albirii” celor 80 de inculpaţi se mai numără excluderea navelor de la obiectivele de investiţii finanţate de la bugetul public, creşterea primelor de asigurare ca urmare a sporirii riscurilor, numărul mare de nave arestate şi/sau blocate în unele porturi (situaţie generatoare de pierderi pentru compania de stat). Nu în ultimul rând, experţii subliniază apăsat că navele cu vechime 10-25 de ani se aflau ca dotare şi modernizări sub standardele maritime internaţionale, că 87% dintre ele erau echipate cu motoare, mecanisme şi echipamente de fiabilitate scăzută şi neomologate, că asigurătorul CASCO nu era recunoscut de navlositorii străini. Toate acestea au constituit, în opinia experţilor, motive întemeiate pentru adoptarea deciziei de înfiinţare a societăţii mixte Petroklav Inc. Bahamas, între Petromin şi Klaveness.
Dezvăluiri
Fostul preşedinte Emil Constantinescu a declarat, într-o emisiune la Antena 3, că în anul 1999 Traian Băsescu putea fi dus “în cătuşe” la Parchet în dosarul “Flota”. Pentru că interesul ţării înainte de integrare era să nu se spargă coaliţia de guvernare, Emil Constantinescu s-a opus. “În timp ce era domnul Traian Băsescu ministru al Transporturilor, a început anchetarea sa pentru dosarul «Flota». A durat foarte mult. În 1999 a fost gata prima expertiză care îl punea pe primul plan ca responsabil pentru o uriaşă fraudă de aproape 300.000 de euro. Exista o expertiză înaintată Parchetului General. Mi-era foarte uşor, era suficient să nu spun să nu se întâmple asta ca domnul Traian Băsescu să fie adus în cătuşe. Eu m-am opus să nu se facă asta, pentru că, fiind liber parchetul, aşa era normal să se întâmple, deci fostul ministru al Transporturilor care apoi devenea primarul general al Capitalei să fie adus în cătuşe şi cu mare tam-tam pe baza unei expertize şi a unei anchete de 3 ani”, a declarat Emil Constantinescu. Acesta a mai precizat că, în acel moment, “interesul ţării înainte de integrare era să nu se spargă coaliţia de guvernare”, Traian Băsescu fiind “un personaj important al unui partener foarte important de guvernare”. “S-ar fi produs o sciziune şi atunci problema a continuat, dar nu cu anchete, nu cu adus la DNA. Singurii care au cunoscut materialul au fost cei incriminaţi. Li s-a adus la cunoştiinţă dar fără tam-tam”, a mai spus fostul şef al statului.