Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Lumea Justiţiei prezintă dovada că DNA şi o mână de judecători au generat o execuţie judiciară în Dosarul “Telepatia”, dosar în care, pe baza raportului unei specialiste a DNA, s-a reţinut existenţa unui prejudiciu ştiinţifico-fantastic de peste 60 milioane de euro, ca rezultat al privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). În acest dosar, raportul specialistei DNA, Aurelia Nicolae, a fost agreat de judecătorii de la Tribunalul Bucureşti şi cei de la Curtea de Apel Bucureşti, refuzându-se administrarea unei expertize independente, cu scopul de a se ajunge la confiscarea averii lui Dan Voiculescu şi închiderea televiziunilor din Trustul Intact prin confiscarea sediilor acestora. Prin această manevră, DNA a ignorat autoritatea de lucru judecat, respectiv a sentinţei penale definitive de achitare a primarului Aradului Gheorghe Falcă (finul lui Traian Băsescu) din dosarul 4015/108/2007, confirmată atât de Curtea de Apel Alba Iulia (care a respins apelul DNA), cât şi de Înalta Curte (care a respins recursul DNA). În ambele cazuri, şi cel al primarului Gheorghe Falcă şi cel al Dosarului “Telepatia”, procurorul şef secţie Doru Florin Ţulus a fost semnatar al rechizitoriului, iar acuzaţiile s-au clădit exclusiv pe rapoartele unor specialişti-funcţionari din subordinea sa directă.
Concret, în acest dosar s-a reţinut că primarul Aradului ar fi săvârşit acte de corupţie, constând în faptul că a ajutat o firmă să cumpere nişte imobile şi terenuri ale municipalităţii, pe fondul unui schimb de locuinţe dintre primar şi acţionarii firmei care au achiziţionat activele. Pe baza unui raport tehnico-ştiinţific al unui specialist al DNA, în rechizitoriul DNA întocmit de vestitul procuror Doru Florin Ţuluş s-a acuzat că primarul Gheorghe Falcă a luat mită prin schimbul de locuinţe şi ar fi creat prin abuz în serviciu un pretins avantaj patrimonial de 115.500 euro rezultat din diferenţa de preţ a casei primite la schimb contra unui apartament proprietate personală şi un pretins prejudiciu pentru municipalitate de peste două milioane euro, rezultat din preţul vânzării unui teren de 52.000 mp şi preţul obţinut de firma cumpărătoare în urma vânzării terenului mai departe. Ambele diferenţe majore de valori au fost stabilite de specialiştii DNA din subordinea procurorului şef secţie Doru Florin Ţulus, pe ale căror rapoarte s-a bazat în totalitate acuzarea. În timpul judecăţii, s-au administrat două expertize independente, cu experţi judiciari aleşi din tabloul experţilor independenţi, care au concluzionat că primarul nu a obţinut niciun avantaj personal şi că prejudiciul stabilit de specialistul DNA nu avea nicio bază ştiinţifică sau legală.
DNA nu poate produce probe în acuzare prin propriii angajaţi!
“Una dintre garanţiile unui proces echitabil este şi administrarea probelor, în faza de judecată, în mod public, contradictoriu şi nemijlocit. Atunci când este vorba despre administrarea unor mijloace de probă ce necesită cunoştinţele unor specialişti din alte domenii decât Dreptul, una dintre modalităţile prin care se asigură respectarea dreptului la un proces echitabil este şi aceea că respectivii specialişti să fie recunoscuţi, autorizaţi în specialitatea pertinentă şi, mai ales, independenţi de subiecţii procesuali. Curtea constată că statutul specialistului DNA este reglementat de prevederile art. 11 din OUG 43/2002, fiind numit prin ordin al procurorului şef al DNA, având calitatea de funcţionar public şi desfăşurându-şi activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie. În acest context al subordonării specialistului faţă de procurorul DNA, deşi constatarea tehnico-ştiinţifică efectuată de specialistul în discuţie constituie mijloc de probă, în condiţiile legii, astfel cum dispune art. 11 alin. 3 din OUG 43/2002, dublat de contrazicerea concluziilor specialistului DNA de concluziile altor două expertize întocmite în faza de judecată de către experţi independenţi, Curtea apreciază că prima instanţă a dat o justă aplicare prevederilor art. 63. alin. 2 din Codul de procedură penală atunci când a înlăturat concluziile specialistului DNA în legătură cu imobilul ce a făcut obiectul vânzării din speţă”, se arată în Decizia penală nr. 15/A din 28.01.2013 a Curţii de Apel Alba Iulia (Dosar nr. 4015/108/2007. Decizia Curţii de Apel Alba Iulia a rămas definitivă prin respingerea de către ICCJ la 17.06.2013 a recursului declarat de procurorii DNA.
În pofida faptului că, prin lege, procurorii sunt obligaţi să respecte şi să aplice legea, la apelul din vara lui 2014 din Dosarul “Telepatia”, procurorii DNA, împreună cu judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea de la Curtea de Apel Bucureşti (care au primit dosarul prin nominalizare), s-au opus oricărei expertize independente şi au procedat la reţinerea prejudiciului şi dispunerea confiscării, exclusiv pe baza raportului specialistului DNA. Atât procurorii DNA, cât şi judecătorii CAB aveau obligaţia să ţină cont de jurisprudenţa în materie, confirmată cu autoritate de lucru judecat de însăşi Înalta Curte. Există de asemenea şi jurisprudenţa CEDO în materie, care vorbeşte despre obligaţia statelor de a asigura administrarea unor expertize independente în procesele penale.
Prejudiciu aberant în Dosarul “Telepatia”
În Dosarul “Telepatia”, judecătorii au preferat respingerea tuturor probelor în apărare, şi execuţia judiciară a 12 oameni, şi dispunerea confiscării inclusiv a unor bunuri ale unor persoane care nici măcar nu au fost parte în proces (GRIVCO, Antena 3 etc.). Mai mult, confiscările s-au dispus aberant, fără să se ţină cont nici măcar de ipotecile de rangul I instituite de Raiffeisen Bank pe unele imobile. Execuţia a fost totală! În ambele cazuri, şi cel al primarului Gheorghe Falcă şi cel al Dosarului “Telepatia”, procurorul şef secţie Doru Florin Ţulus a fost semnatar al rechizitoriului, iar acuzaţiile s-au clădit exclusiv pe rapoartele unor specialişti-funcţionari din subordinea sa directă. În dosarul Gheorghe Falcă, achitarea s-a dat prin înlăturarea raportului specialistului DNA, primarul Aradului fiind cunoscut drept finul lui Traian Băsescu, care în aprilie 2014 a declarat public: “Falcă a avut dosare, a câştigat în instanţă. Nu poţi să stigmatizezi un om pentru că a avut dosar, îl stigmatizezi dacă a fost condamnat”. În Dosarul “Telepatia”, în care cap de afiş era inamicul lui Traian Băsescu – Dan Voiculescu, s-a dat condamnare şi s-a reţinut un prejudiciu aberant de peste 60 milioane euro, exclusiv pe baza raportului specialistului DNA, refuzându-se cu obstinaţie administrarea oricărei expertize judiciare independente.
