Aproape 7% din totalul deţinuţilor încarceraţi în penitenciarele din ţară sunt foşti consumatori de droguri, unii dintre aceştia continuând să primească substanţe stupefiante chiar şi după gratii, potrivit unor informaţii remise AGERPRES de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), informează agerpres.ro.
Astfel, din aproximativ 32.000 de deţinuţi, la sfârşitul anului 2012 erau trecute în evidenţele penitenciarelor 2.215 persoane care au declarat la intrarea în închisoare că au consumat droguri. Unii dintre ei au continuat să fie dependenţi chiar şi după gratii, fiindu-le administrat tratamentul cu metadonă în cadrul unui program naţional implementat de ANP. Alţii au continuat să primească droguri chiar şi în stare de arest, acestea fiindu-le aduse de rude sau prieteni prin coletele la care deţinuţii au dreptul.
"Din păcate, este un trend ascendent în ceea ce priveşte introducerea drogurilor în penitenciare. Este ceea ce se întâmplă şi în celelalte ţări. Monitorizând informările pe care colegii mei le fac se observă că s-au înmulţit datele referitoare la persoane care vin la vizită şi încearcă să introducă în penitenciar, prin pachetele pe care le aduc deţinuţilor sau prin corespondenţă, droguri sau alte substanţe stupefiante, anabolizante, etnobotanice. Cred că la momentul actual este prevalentă introducerea de anabolizante, amfetamine, este mai mare procentul raportându-ne la droguri sau etnobotanice", a declarat Cătălin Bejan, director adjunct ANP.
Potrivit ultimelor studii realizate în 2011 de Agenţia Naţională Antidrog şi ANP, prevalenţa consumului de droguri în penitenciarele din România este de 4,5% motiv pentru care principalele proiecte ale celor două instituţii au ca scop promovarea unui nou sistem de prevenire şi asistenţă la nivelul penitenciarelor în România, a spus directorul ANA, Sorin Oprea, miercuri, la o conferinţă de presă.
El a subliniat că, în ceea ce priveşte consumul de droguri în penitenciare, ţara noastră este undeva la finalul clasamentului comparativ cu alte ţări europene şi totuşi "există premisele unor creşteri rezultate din toate studiile care au fost efectuate în ultima perioadă".
La penitenciarul Jilava, din cei aproximativ 1.800 de condamnaţi declaraţi, există aproximativ 300 de deţinuţi care sunt sau au fost consumatori de droguri.
"La un efectiv de aproximativ 1.800 de condamnaţi declaraţi, undeva în jur de 300 sunt sau au fost consumatori de droguri. Probabil, mult mai mulţi au fost consumatori şi încă mai sunt pentru că din datele pe care le avem a reieşit clar că se consumă droguri în penitenciare şi în ziua de astăzi sau mai ales în ziua de astăzi. De altfel, la penitenciarul Jilava este implementat programul "Schimb de seringi" şi asta dovedeşte exact ce am spus mai devreme, că recunoaştem că în penitenciar se consumă droguri şi încercăm, prin acest program, să reducem, pe cât posibil, consecinţele grave care apar în urma consumului de droguri", a declarat pentru AGERPRES Cristina Teoroc, director adjunct pe educaţie şi asistenţă psihosocială la penitenciarul Jilava.
Ea a precizat că persoanele care au antecedente în consumul de droguri sunt mai multe decât cele care sunt închise pentru trafic de droguri, însă mulţi dintre deţinuţi au ajuns după gratii chiar pe fondul consumului substanţelor stupefiante care i-a îndemnat la comiterea unor infracţiuni de genul tâlhăriilor, violurilor sau crimelor.
Potrivit ANP, în prezent sunt în tratament de substituţie cu metadonă 15 persoane private de libertate care se află în custodia penitenciarelor şi spitalelor Jilava şi Rahova şi în penitenciarul Giurgiu.
În ceea ce priveşte persoanele închise pentru trafic de droguri, ANP înregistrează un număr de 1.405 deţinuţi, dintre care 240 sunt arestaţi preventiv şi 1.165 condamnaţi definitiv.
Agenţia Naţională Antidrog şi Grupul de cooperare pentru combaterea consumului şi traficului ilicit de droguri (Grupul POMPIDOU) din cadrul Consiliului Europei au prezentat, miercuri, proiectului ''Prevenirea abuzului şi traficului de droguri în penitenciare'', proiect finanţat de Grupul POMPIDOU, care îşi propune dezvoltarea unui sistem de acordare tratamentelor adecvate consumatorilor de droguri din închisori.
La nivel european, anual sunt înregistraţi aproximativ un milion de deţinuţi în penitenciare, până la 25% dintre aceştia fiind condamnaţi pentru consum sau trafic de droguri, în timp ce 26% consumă droguri în închisoare.