Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asaltul impotriva pădurilor nu cunoaşte limite. Numai in primele trei luni ale anului s-au inregistrat 2.000 de infracţiuni privind tăierile de arbori. Potrivit datelor oficiale, au fost raşi 108.727 de metri cubi de masă lemnoasă. Perdelele forestiere ce impăduresc malul Dunării nu au scăpat nici ele de drujba exploatărilor masive, masacrul acestora periclitănd digurile. Lemnul este exportat in Bulgaria.Â
In Romănia, asaltul verde nu cunoaşte limite. Dacă in Bucureşti se distrug spaţii verzi, parcuri, scuaruri, in ţară, zonele de interes sunt cu mult mai vaste şi sunt, de regulă, reprezentate de păduri. In judeţul Giurgiu, perdelele forestiere ce impăduresc malul Dunării nu au scăpat nici ele de sub lupa exploatărilor masive.
In sudul ţării, oferta verde nu este atăt de generoasă, in comparaţie cu zonele muntoase ale Romăniei. Cu toate acestea, mergănd pe principiul mai bine mai mult decăt deloc, orice petic de verdeaţă este privit cu vădit interes. Pe raza judeţului Giurgiu, oferta "verde" cuprinde pădurile din zona dig-mal ale Dunării. Aceste păduri sunt incluse in grupa 1 funcţional şi au un rol deosebit in protejarea digului, incetinirea eroziunilor şi in prevenirea inundaţiilor. In ciuda rolului de protecţie pe care il au, plopii selecţionaţi au fost exploataţi la limită. "Suntem in anul 2007, iar rezerva de exploatare a arboretelui prevăzută in amenajamentul pentru 2002-2012 este aproape lichidată. Să nu mai vorbim despre faptul că s-au subevaluat volumele faţă de cele prevăzute in proiectul Romsilva. Pot spune că s-au exploatat partizi ce nu figurează in borderoul masei lemnoase din 2007. Corpul de Control trebuie să facă o analiză serioasă a situaţiei pe care eu am trimis-o in repetate rănduri la Ministerul Agriculturii", a explicat inginerul silvic Petre Cheorpeacă. Mai exact, in judeţul Giurgiu, in cinci ani, "s-a rezolvat" rezerva de exploatare prevăzută pentru zece ani. Pe principiul: noi creştem intr-un an căt alţii in zece. Din păcate, defrişările masive care mănăncă de ani buni rezervele de verdeaţă ale Romăniei se reflectă in schimbările climatice pe care le-am resimţit cu toţii in vara anului 2007.
FÃ...RÃ... USCÃ...TURI Mii de metri cubi de lemn sunt insă lăsaţi in voia sorţii. Potrivit OM 635/2002, articolul 13, prioritatea pentru exploatare ar trebui să o aibă partizile de pădure accidentale. Ei bine, tocmai aceste zone sunt evitate şi sunt vizaţi copacii viabili. "In ultimii doi ani au fost exploatate cele mai viguroase arboreturi, constituite din plopi euramericani selecţionaţi din zona dig-mal, lăsănd in teren arboreturile degradate, afectate de fenomenul de uscare şi care nu işi mai pot indeplini decăt parţial rolul de protecţie", a adăugat Cheorpeacă. Aceşti plopi nu au fost intămplător aleşi pentru impădurirea digului Dunării. Cu toate acestea, se pare că sunt departe de a fi protejaţi de drujba celor care se grăbesc să exploateze orice zonă cu potenţial a ţării. De altfel, legea prevede clar ca, in "pădurile situate in arii protejate, stabilirea caietului de sarcini să prevadă măsuri speciale pentru derularea corespunzătoare a exploatării masei lemnoase".
Corpul de Control al Ministerului Agriculturii a fost in judeţul Giurgiu. "Am patru oameni care muncesc la acest dosar. Au stat o săptămănă in zonă şi vom face un raport tematic complet in acest sens. Nu pot să mă pronunţ deocamdată cu privire la situaţia din judeţul Giurgiu", a declarat Mihai Găşpărel, directorul general al Corpului de Control din Ministerul Agriculturii.
LEMN PENTRU BULGARIA.Tocmai datorită faptului că fac parte dintr-un lot special, de plopi euramericani, aceşti copaci sunt cu atăt mai productivi. Asta pentru că dispun de o masă lemnoasă de lucru cu mult mai mare decăt ceilalţi arbori. "Pănă anul trecut, contractele pentru exploatarea masei lemnoase din zona judeţului Giurgiu erau incheiate cu firme din ţară. Acum contractul este direct cu cei din Bulgaria. Din punctul meu de vedere, acesta nu este avantajos. Aş vrea să fie verificate şi aceste contracte ale firmelor implicate in exportul de masă lemoasă", a menţionat Cheorpeacă. Barjele in care sunt transportaţi buştenii puşi la pămănt sunt foarte generoase cu masa lemnoasă ce părăseşte teritoriul Romăniei. Potrivit specialiştilor, acestea pot incărca pănă la 1.500 de tone.
OFICIAL. In Judeţul Giurgiu, cel puţin la nivel oficial, obiectivele par bine trasate: "Direcţia Silvică Giurgiu administrează bunurile proprietate publică a statului, in vederea realizării scopului pentru care a fost constituită, in condiţiile prevăzute de lege. Bunurile, proprietate publică a statului, administrate de Regia Naţională a Pădurilor prin DS Giurgiu, fiind inalienabile, se evidenţiază in mod distinct in patrimoniul acesteia, cu excepţia fondului forestier care figurează in inventarul public, şi au regimul prevăzut de lege". Dincolo de asta, Corpul de Control al Ministerului Agriculturii va lămuri dacă exploatarea plopilor a fost exagerată şi dacă nu s-a respectat legislaţia in vigoare.
In sudul ţării, oferta verde nu este atăt de generoasă, in comparaţie cu zonele muntoase ale Romăniei. Cu toate acestea, mergănd pe principiul mai bine mai mult decăt deloc, orice petic de verdeaţă este privit cu vădit interes. Pe raza judeţului Giurgiu, oferta "verde" cuprinde pădurile din zona dig-mal ale Dunării. Aceste păduri sunt incluse in grupa 1 funcţional şi au un rol deosebit in protejarea digului, incetinirea eroziunilor şi in prevenirea inundaţiilor. In ciuda rolului de protecţie pe care il au, plopii selecţionaţi au fost exploataţi la limită. "Suntem in anul 2007, iar rezerva de exploatare a arboretelui prevăzută in amenajamentul pentru 2002-2012 este aproape lichidată. Să nu mai vorbim despre faptul că s-au subevaluat volumele faţă de cele prevăzute in proiectul Romsilva. Pot spune că s-au exploatat partizi ce nu figurează in borderoul masei lemnoase din 2007. Corpul de Control trebuie să facă o analiză serioasă a situaţiei pe care eu am trimis-o in repetate rănduri la Ministerul Agriculturii", a explicat inginerul silvic Petre Cheorpeacă. Mai exact, in judeţul Giurgiu, in cinci ani, "s-a rezolvat" rezerva de exploatare prevăzută pentru zece ani. Pe principiul: noi creştem intr-un an căt alţii in zece. Din păcate, defrişările masive care mănăncă de ani buni rezervele de verdeaţă ale Romăniei se reflectă in schimbările climatice pe care le-am resimţit cu toţii in vara anului 2007.
FÃ...RÃ... USCÃ...TURI Mii de metri cubi de lemn sunt insă lăsaţi in voia sorţii. Potrivit OM 635/2002, articolul 13, prioritatea pentru exploatare ar trebui să o aibă partizile de pădure accidentale. Ei bine, tocmai aceste zone sunt evitate şi sunt vizaţi copacii viabili. "In ultimii doi ani au fost exploatate cele mai viguroase arboreturi, constituite din plopi euramericani selecţionaţi din zona dig-mal, lăsănd in teren arboreturile degradate, afectate de fenomenul de uscare şi care nu işi mai pot indeplini decăt parţial rolul de protecţie", a adăugat Cheorpeacă. Aceşti plopi nu au fost intămplător aleşi pentru impădurirea digului Dunării. Cu toate acestea, se pare că sunt departe de a fi protejaţi de drujba celor care se grăbesc să exploateze orice zonă cu potenţial a ţării. De altfel, legea prevede clar ca, in "pădurile situate in arii protejate, stabilirea caietului de sarcini să prevadă măsuri speciale pentru derularea corespunzătoare a exploatării masei lemnoase".
Corpul de Control al Ministerului Agriculturii a fost in judeţul Giurgiu. "Am patru oameni care muncesc la acest dosar. Au stat o săptămănă in zonă şi vom face un raport tematic complet in acest sens. Nu pot să mă pronunţ deocamdată cu privire la situaţia din judeţul Giurgiu", a declarat Mihai Găşpărel, directorul general al Corpului de Control din Ministerul Agriculturii.
LEMN PENTRU BULGARIA.Tocmai datorită faptului că fac parte dintr-un lot special, de plopi euramericani, aceşti copaci sunt cu atăt mai productivi. Asta pentru că dispun de o masă lemnoasă de lucru cu mult mai mare decăt ceilalţi arbori. "Pănă anul trecut, contractele pentru exploatarea masei lemnoase din zona judeţului Giurgiu erau incheiate cu firme din ţară. Acum contractul este direct cu cei din Bulgaria. Din punctul meu de vedere, acesta nu este avantajos. Aş vrea să fie verificate şi aceste contracte ale firmelor implicate in exportul de masă lemoasă", a menţionat Cheorpeacă. Barjele in care sunt transportaţi buştenii puşi la pămănt sunt foarte generoase cu masa lemnoasă ce părăseşte teritoriul Romăniei. Potrivit specialiştilor, acestea pot incărca pănă la 1.500 de tone.
OFICIAL. In Judeţul Giurgiu, cel puţin la nivel oficial, obiectivele par bine trasate: "Direcţia Silvică Giurgiu administrează bunurile proprietate publică a statului, in vederea realizării scopului pentru care a fost constituită, in condiţiile prevăzute de lege. Bunurile, proprietate publică a statului, administrate de Regia Naţională a Pădurilor prin DS Giurgiu, fiind inalienabile, se evidenţiază in mod distinct in patrimoniul acesteia, cu excepţia fondului forestier care figurează in inventarul public, şi au regimul prevăzut de lege". Dincolo de asta, Corpul de Control al Ministerului Agriculturii va lămuri dacă exploatarea plopilor a fost exagerată şi dacă nu s-a respectat legislaţia in vigoare.
Date oficiale
Potrivit raportului trimis de Corpul de Control al Ministerului Agriculturii, s-au semnalat peste 2.000 de infracţiuni privind tăierile de arbori. Volumul tăiat ilegal, prin diverse modalităţi, este de 108.727 de metri cubi. Valoarea pagubelor provenite din tăierile ilegale se ridică la 14.855.499 de lei. Numărul infracţiunilor de reducere şi ocupare a suprafeţelor pădurilor se ridică la cifra de 66, iar amenzile aplicate in aceste cazuri au fost in valoare de 36.120 de lei. 18.338 de metri cubi de material lemons au fost confiscate de organele de control. Datele au fost raportate la nivelul primului trimestru al anului 2007. Procedurile prevăd ca abia in primăvara anului 2008 raportul de activitate să fie incheiat pentru toată durata anului 2007.
Sesizări
Dacă aflaţi despre abuzile ce se fac pe spaţiile verzi care aparţin domeniului public al statului şi despre tăierea copacilor din zona in care locuiţi, atăt din Bucureşti, căt şi din ţară, puteţi scrie pe adresa de mail: numaitaiaticopacii@jurnalul.ro sau puteţi suna la 318.20.37; 318.20.43 sau 318.20.26.
