Drumul spre democraţie trece prin libertatea presei

Mass-media să nu aştepte schimbare din partea zonei politice. Bătăliile dintre jurnalişti par să fie mai dure decât între politicieni

La Palatul Parlamentului a avut loc o conferinţă legată de libertatea presei, influenţa politicului asupra mass-media, corupţie şi pe starea actuală a jurnalismului de investigaţie din România. Conferinţa a fost organizată de Organizaţia pentru Media din Sud-Estul Europei – SEEMO, organizaţie regională a editorilor de presă din sud-estul Europei, afiliată Institutului Internaţional de Presă – IPI. Au fost invitaţi Erhard Busek, coordonator al Iniţiativei de Cooperare Sud-Est Europeană – SECI, fost vicecancelar al Austriei; Joan Barata Mir, consilier principal la Biroul Reprezentantului OSCE privind Libertatea Presei; Renate Schroeder, director al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor; Steven M. Ellis, consilier principal al IPI pe probleme de libertatea presei; Boris Bergant, fost director general adjunct la RTV Slovenia şi fost vicepreşedinte al Uniunii Europene de Radio şi Televiziune şi Ross Biggam, director general al Asociaţiei Televiziunilor Comerciale din Europa (ACT).

Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, a spus că există nevoia unei prese profesioniste şi puternice în care cetăţenii să aibă încredere. Zgonea s-a declarat un susţinător ferm al libertăţii de exprimare şi a precizat că va face tot ce-i stă în putere să abroge articolul din Codul Penal în care jurnaliştii sunt sancţionaţi pentru activitatea judecatorilor şi organelor de urmărire penală. Joan Barata Mir, consilier principal la Biroul Reprezentantului OSCE privind Libertatea Presei, a declarat că prevederile penale legate de mass-media sunt disproporţionate. “Judecătorii trebuie să înţeleagă ce înseamnă libertatea de exprimare şi ceea ce reprezintă interesul public. Drumul spre democraţie trece prin liberatea presei”, a mai spus reprezentantul OSCE.

“Nu am mai citit un ziar tipărit de foarte mulţi ani!”

La conferinţă a fost prezent şi premierul Victor Ponta. Acesta a precizat că diversitatea este cel mai important câştig al mass-media din România, dar şi al oamenilor publici. “Oamenii politici spun lucruri pe care nu le cred tot timpul. Nu există oameni politici cărora le place să fie criticaţi, dar înţeleg rolul presei. Mass-media să nu aştepte schimbare din partea zonei politice”, a explicat premierul. Ponta a mai spus că bătăliile dintre jurnalişti par să fie mai dure decât cele dintre politicieni şi că la schimbarea regimurilor iese la suprafaţă tot puroiul din societate. “Există în toate segmentele societăţii româneşti oameni care pretind că sunt independenţi şi nu sunt, care pretind că sunt deontologi şi nu sunt şi oameni care au jucat roluri. Am fost extrem de revoltat şi îngrijorat că procese penale se răsfrâng asupra vieţii unor jurnalişti şi asupra instituţiei media. Să confişti sedii de presă şi să pui presiune nu s-a mai întâmplat în 25 de ani. Este îngrijorător! Altă parte a mass-media s-a bucurat!”, a adăugat premierul. El a mai spus că a fost şantajat de un patron de media care i-a zis că îl va face preşedinte, condiţia fiind ca acea instituţie media să nu plătească taxe şi impozite. Ponta a explicat că l-a refuzat pe acel patron şi de atunci este atacat zi de zi de acel trust. La finalul discursului, premierul a mai adăugat că pericolul pentru presa scrisă nu ţine de regimul fiscal, ci de mediul on-line. “Lumea se schimbă. Nu ştiu câte jurnale tipărite mai găsim şi în America şi în alte ţări cu democraţie consolidată. Eu nu am mai citit un ziar tipărit de foarte mulţi ani!”, a încheiat Ponta. “Cuvântul tipărit nu poate fi şters, pe când în on-line poate să dispară. Ar trebui să fim conştienţi că dispariţia presei tipărite nu poate fi benefică pentru societate”, l-a contrazis pe premier Alessandra Stoicescu, moderatorul emisiunii “100 de minute” de la Antena 1.

Stimulaţi să citească

În timp ce presa scrisă din România trece printr-o perioadă dificilă, iar oamenii politici nu se înghesuie să caute o soluţie pentru a o ajuta fiscal, statul francez se gândea la ce s-ar putea întâmpla dacă publicul ar citi mai puţine ziare. Şi ajută presa scrisă cu milioane de euro drept ajutoare, pentru a-i face pe oameni să citească. Ministerul francez al Culturii dă publicităţii anual bilanţul ajutoarelor de stat alocate sectorului media. Este vorba despre ajutoare pentru editorii şi difuzorii de presă. Sunt ajutoare pentru transportul presei, pentru cotidienele naţionale de informare politică şi generală cu slabe resurse financiare, ajutoare către cotidienele regionale, departamentale şi locale de informare politică şi generală cu un număr mic de anunţuri publicitare, pentru presa săptămânală şi regională şi ajutoare primite ca titlu de fond strategic pentru menţinerea pluralismului. Statul francez susţine distribuţia presei, cu subvenţii, pentru trimiterea ziarelor în provincie fiind aplicate inclusiv tarife poştale preferenţiale. Cotidiane precum Le Monde şi Le Figaro sunt cele mai ajutate, peste 18 milioane de euro au primit fiecare în 2012. Alte publicaţii cunoscute, L'Humanite sau Le Nouvel Observateur, primesc câte 0,53 de euro şi respectiv 0,34 de euro subvenţie pe număr. 0,53 de euro, când un exemplar costă 1,40 euro, nu este o sumă de neglijat.