Drumuri de pământ - acces interzis în Insula Mare a Brăilei

Şoseaua principală din Insula Mare a Brăilei este atât de distrusă, încât toţi şoferii caută să se refugieze pe drumurile laterale, de pământ. Aceste drumuri nu sunt accesibile însă oricui.

Doar maşinile din parcul auto al firmei deputatului Culiţă Tărâţă, arendaşul din IMB, au voie să  folosească aceste pseudoşosele. De ce? "Fiindcă e proprietate privată", zic agenţii de pază, scurt şi la obiect. Insula Mare a Brăilei, despre care se spune că este cea mai întinsă exploataţie agricolă din Europa, tinde să devină un teritoriu inaccesibil pentru călătorii ocazionali. Asta fiindcă principalul drum ce străbate cele 70.000 de hectare înconjurate de apele Dunării este atât de stricat şi plin de gropi, încât doar cu maşinile de teren cele mai performante poate fi parcurs cu mai mult de 25-30 km/h. În scriptele oficiale, şoseaua în cauză se intitulează DJ 212A şi, chiar dacă este un drum judeţean, ar fi trebuit reparată de Guvernul României, care a inclus-o pe o listă de investiţii încă din 1997.

GUVERN DEZINTERESAT
De atunci şi până acum însă Guvernul a reuşit doar marea performanţă de a cheltui aiurea circa 31 de miliarde de lei vechi. Aceşti bani au fost alocaţi, în  2005, pentru refacerea fundaţiei a 32 kilometri, de la punctul de trecere cu bacul până aproape de comuna Măraşu, din incinta IMB. Numai că, în 2006, după ce fundaţia a fost gata, nu s-au mai alocat 200 de miliarde de lei vechi, de cât era nevoie pentru turnarea unui strat de beton-ciment, care să definitiveze drumul, conform proiectului după care s-a lucrat. Nici până la ora actuală Guvernul nu a dat aceşti bani, iar între timp, circulată intens de camioane încărcate cu produse agricole, fundaţia realizată în 2005-2006 s-a făcut praf.

AUTOBUZ DE CONJUNCTURĂ
Din cauza halului în care se află DJ 212A, şoferii preferă să folosească drumurile laterale, neasfaltate şi nepietruite, adică să circule pe pământ bătătorit, care oferă o călătorie mult mai puţin zdruncinată. Există o problemă însă: accesul pe drumurile respective este restricţionat de agenţi de pază, care opresc orice maşină ce nu face parte din parcul auto al "TCE 3 Brazi" Piatra-Neamţ, firma deputatului PSD Culiţă Tărâţă, care a concesionat circa 58.000 hectare de teren arabil din IMB. Acesta se simte perfect îndreptăţit să considere drumurile de pământ ca făcând parte din proprietatea lui privată, astfel că oricine nu e binevenit nu are voie să le folosească. De altfel, între autorităţile brăilene şi firma nemţeană există tensiuni legate de starea DJ 212A. "TCE 3 Brazi" este acuzată că a contribuit la distrugerea acestui drum, pe care îl foloseşte intens în campaniile agricole. La rândul său, firma nemţeană spune că are tot dreptul să-şi care recoltele pe acolo.

Dacă pentru călătorul ocazional situaţia căilor rutiere din IMB generează un stres pasager, pentru locatarii comunelor Frecăţei şi Măraşu din incinta îndiguită reprezintă un coşmar permanent. "Toţi operatorii de transport ne ocoleau, din cauza stării drumurilor. De aceea, a trebuit ca Primăria să achiziţioneze un autobuz, pentru ca locuitorii comunei să scape de izolare şi să poată ajunge la Brăila", spune Stănică Mercan, viceprimarul comunei Frecăţei.