Fenomenele meteorologice actuale vor ajuta culturile agricole din sudul ţării, unde sunt probleme în ceea ce priveşte rezerva de umiditate din sol, iar stratul de zăpadă le va proteja de temperaturile foarte scăzute, a afirmat, vineri seară, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu.
"În sud erau probleme, cu 7 litri de precipitaţii în toată luna. Agricultorii erau destul de speriaţi, pentru că este periculos. Acest viscol vine ca la carte, adică mai întâi zăpadă şi apoi viscol. Vor fi temperaturi de minus 10 - minus 15 grade, dar stratul de zăpadă este protector şi lucrurile vor sta bine în vară cu recolta, iar după aceea începe temperatura să crească spre temperaturi normale. De exemplu, dacă la Bucureşti ajunge la minus 10 grade noaptea, între 30 (ianuarie - n.r.) şi 4 februarie vom avea minus 5 grade. O creştere de 5 grade ne aduce la temperaturi normale. Din 4 februarie, până în data de 12 - 13 (februarie - n. r.) va fi din nou o scădere în jur de minus 10 grade, după care s-ar cam termină aceste evenimente mai dure, să zicem", a spus Sandu, în cadrul unei emisiuni TV.
Potrivit acestuia, ar putea să mai fie un episod de vreme rea în perioada 29 - 30 ianuarie.
"Luni şi marţi va fi o pauză, dar chiar dacă va ninge este nesemnificativ şi pentru autorităţi şi pentru populaţie. Dacă ninge şi nu mai bate vântul nu este nicio problemă. Zăpada va fi slabă de luni după-masă şi marţi, vântul nu mai este puternic decât pe Marea Neagră, deci este o pauză în acest sens. Chiar dacă ninge, ninge fără implicaţii. După aceea, pe 29 - 30 ianuarie este un semnal că vine din nou un ciclon din Marea Mediterană şi este posibil să se amplifice tot în partea de sud, sud-est", a explicat Sandu.
Şeful ANM a menţionat că în sudul ţării erau probleme cu rezerva de umiditate din sol, şi nu în nordul ţării unde "stau foarte bine".
Ion Sandu a precizat că între vremea extrem de rece din SUA şi cea din Europa există o conexiune.
"Este o legătură directă sau aproape directă. Căldura din ianuarie din Europa - că nu a fost numai în România - are legătură cu ce s-a întâmplat în America. Un ciclon care se formează în ocean are partea rece în spate şi partea caldă în faţă. Fiind un blocaj de la Câmpia Rusă şi până la centrul Europei - blocaj înseamnă o masă de aer cu presiune foarte mare care nu a putut fi mişcată până acum a blocat orice ciclon care se forma în ocean şi rămânea cu partea rece pe americani şi cu partea caldă pe Europa. Deci, este aproape directă legătura între vremea din SUA şi cea din Europa. Este o deblocare în acest moment, semnalele sunt că se revine un pic după data de 12 februarie, deci avem maximum o lună de iarnă şi nu cu intensitatea celei din America, datorită configuraţiei sinoptice", a arătat directorul ANM.
Conform acestuia, temperaturi medii mai mari s-au înregistrat în ianuarie 2007.
"A fost în ianuarie 2007, dacă nu mă înşel, cu o abatere de temperatură de 6,5 grade (în medie - n.r.). Acum avem 4-5 grade şi, cu temperaturile acestea negative, vom avea o abatere de 3 grade, media. Deci, de două ori mai cald a fost în ianuarie 2007, decât acum. Astfel de fenomene de blocaj se întâmplă şi în timpul verii, când avem acele perioade de căldură foarte mare, şi mai rar în timpul iernii", a mai spus Ion Sandu.
ANM a emis vineri avertizări Cod Galben şi Cod Portocaliu de ninsori abundente şi viscol, valabile până duminică seară, în 27 de judeţe din sudul şi sud-estul ţării, inclusiv în Bucureşti.