Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Europa Centrală și de Est se află de luni de zile în fruntea luptei împotriva inflației, cu un avans atât în ceea ce privește accelerarea presiunilor asupra prețurilor, cât și eforturile băncilor centrale de a le limita.
Cele mai recente valori ale inflației din regiune au variat de la aproape 16% în România la puțin peste 20% în Ungaria, cu mult peste țintele băncilor centrale, care variază între 1% și 4%.
Prețurile pâinii și brânzei din Ungaria au crescut cu aproximativ 70% în septembrie, de la an la an, în timp ce prețurile la zahăr în Polonia au urcat cu 50%.
În condițiile în care sindicatele negociază creșteri salariale puternice pentru a-și păstra puterea de cumpărare, iar companiile majorează prețurile pentru a-și proteja marjele de profit, sporește riscul ca o încetinire economică iminentă să nu reducă inflația în măsura în care speră bancherii centrali.
"Cu cât mai mult timp inflația și presiunile salariale rămân atât de puternice, cu atât mai mare este riscul ca dobânzile mai mari și creșterile puternice ale șomajului să fie necesare pentru a slăbi cererea și a restabili stabilitatea prețurilor", a declarat Nicholas Farr, economistul pentru Europa emergentă al Capital Economics.
Credibilitatea băncilor centrale din regiune a fost testată luna trecută, când o prăbușire a forintului a forțat Banca Națională a Ungariei să majoreze de urgență dobânda, la câteva săptămâni după ce a încercat să pună capăt majorărilor de dobândă în condițiile în care inflația era încă în creștere.
Și în Polonia sunt sugestii privind încetarea majorărilor de rate, în condițiile încetinii economiei în 2023.
Așteptările gospodăriilor maghiare privind inflația au crescut mult în teritoriul de două cifre, pe baza ultimului sondaj al băncii centrale. Grupul de reflecție GKI a declarat că intențiile de majorare a prețurilor au crescut în toate sectoarele, cu excepția construcțiilor, luna trecută.
Un sondaj al biroului polonez de statistică a arătat că peste 70% dintre consumatori se așteaptă ca inflația să se mențină la același nivel sau chiar mai ridicat în următoarele 12 luni, în timp ce sondajul grupului de reflecție BIEC a arătat o creștere a așteptărilor privind inflația atât în rândul gospodăriilor, cât și al întreprinderilor.
Repercusiunile economice ale războiului din Ucraina au exacerbat presiunile inflaționiste deja puternice din cauza piețelor de muncă tensionate, a anilor de costuri de împrumut ultra-joase și a măsurilor de stimulare fiscală pentru a stimula creșterea economică.
În Ungaria și Polonia au fost instituite controale guvernamentale ale prețurilor la unele alimente, combustibil și credite ipotecare, care au intrat în vigoare la sfârșitul anului trecut și la începutul anului 2022.
În Ungaria, unele dintre plafoanele de prețuri urmează să expire la sfârșitul anului, dar guvernul a semnalat că va prelungi unele dintre ele, așa cum a făcut în ultimele luni. Situația este mai puțin clară în Polonia.
LPP, cel mai mare retailer din Polonia, a declarat că intenționează să majoreze prețurile cu 7% până la 19% pentru a compensa creșterea costurilor și efectele cursului de schimb.
Chiar și în condițiile în care creșterea economică ar urma să încetinească la aproximativ 1%, principala asociație patronală din Polonia preconizează creșteri salariale de 10% până la 12% anul viitor.
Companiile maghiare plănuiesc să majoreze salariile cu 9% în medie în ianuarie, potrivit lui Sandor Baja, directorul general al companiei de recrutare de personal Randstad, iar alte majorări nu ar putea fi excluse în unele sectoare mai târziu în cursul anului.
În condițiile în care economiile din regiune sunt deja în încetinire, potențialul impact asupra perspectivelor de creștere în urma unei mai mari înăspriri monetare pentru a domoli inflația, precum și riscurile de creștere a inflației generate de creșterea prețurilor la producător, de piețe ale forței de muncă tensionate și de volatilitatea cursului de schimb au apărut ca fiind dilema principală cu care se confruntă bancherii centrali.
În Europa de Vest, economiștii și piețele financiare se așteaptă în mare măsură ca, până în 2024, creșterea prețurilor în zona euro să revină la obiectivul de 2% stabilit de Banca Centrală Europeană.
Perspectivele sunt foarte diferite pentru Europa Centrală.
Strategul principal al Societe Generale pentru CEEMA, Marek Drimal, se așteaptă ca inflația poloneză să atingă un vârf de peste 20% în februarie și să depășească 10% cel puțin până la sfârșitul anului 2024. Inflația din Ungaria ar putea ajunge la 24% în februarie-aprilie, scăzând la o singură cifră la jumătatea anului 2024, a spus el.
Potrivit unui sondaj al băncii centrale cehe, companiile se așteaptă ca inflația anuală să se situeze la 10,3% într-un an și la 7,5% în trei ani, cu mult peste ținta de 2% a băncii centrale.
Economiștii de la Erste Group au declarat că inflația din regiune ar putea deveni un "fenomen persistent".
(sursa: Mediafax)
