"Europa Liberă, Aici!” – Să aducem acasă arhivele!

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu cu siguranţă datorez aplecarea spre presă existenţei postului de radio Europa Liberă. Pentru că fără Europa Liberă sau Radio France Internationale, Vocea Americii, BBC şi Deutsche Welle n-aş fi ştiut că există alternativă. De aceea salut campania menită a aduce în ţară arhiva emisiunilor postului de radio Europa Liberă.

Un om informat este un om puternic, ne dă mâna să spunem, în libertate şi democraţie trăind. Ce se petrecea în urmă cu peste 20 de ani în România ţine deja de manuale: de jurnalism, de istorie, de manipulare etc. Existenţa postului de radio Europa Liberă era refuzul nostru de a ne izola. Era modul nostru de protesta la adresa cenzurii. Era disidenţa noastră zilnică, la ore fixe, marcată cu semne dintre cele mai variate pe nişte aparate de radio devenite ele însele simbol al rezistenţei: Selena, Gloria sau VEF.

Nu cred că istoria României din a doua jumătate a secolului trecut poate fi studiată şi înţeleasă făcându-se abstracţie de fenomenul numit Radio Europa Liberă (REL). Şi de aceea arhiva Europei Libere trebuie să fie accesibilă şi românilor.

LA NIVEL NAŢIONAL. O campanie naţională vizând obţinerea de sprijin şi strângerea de fonduri pentru înfiinţarea unui Centru de Cercetare şi Documentare Europa Liberă la Bucureşti a fost iniţiată şi coordonată de Institutul Român de Istorie Recentă (IRIR), împreună cu echipa foştilor angajaţi şi colaboratori ai Departamentului Românesc al REL. Acestei campanii i s-au alăturat, în calitate de parteneri media, numeroase ziare, reviste, posturi de radio şi de televiziune, printre care şi Jurnalul Naţional, precum şi personalităţi pentru care Radio Europa Liberă a însemnat ceva. Susţinerea pentru această campanie a fost exprimată şi de M.S. Regele Mihai, precum şi de foştii preşedinţi ai României, Emil Constantinescu şi Ion Iliescu.

"Europa Liberă, Aici!" este o campanie care îşi propune, în primul rând, să le reamintească românilor semnificaţia specială a acestui post de radio şi contribuţia lui la câştigul de libertate şi bunăstare al românilor. Aducerea în România a arhivei emisiunilor postului este crucială pentru viitor. Pentru că fără Europa Liberă ca reper, istoria comunismului românesc este imposibil de studiat.

"Radioul, ştim foarte bine, este un mediu extrem de efemer, poate cel mai efemer dintre toate. Nu poţi sã dai pagina înapoi sã mai citeşti o datã, nu poţi sã pui ziarul de-o parte sã spui îl citesc mai târziu, îl asculţi în clipa respectivã şi dupã aceea s-a dus. În cazul nostru, graţie faptului cã emisunile erau înregistrate, mici excepţii erau emisiunile <>, s-au pãstrat toate scripturile, cum le spunem noi, textele scrise pentru emisiuni şi un numãr considerabil de benzi, 3.500 de benzi, de înregistrãri, care sunt toate la Institutul Hoover din Stanford, California şi sunt neprocesate", declara, zilele trecute, Liviu Tofan, ultimul director adjunct al REL, într-un interviu acordat Radio România Actualităţi, preluat de Rador.

CENTRU DE CERCETARE. Aflându-se la aşa o distanţă de ţară, arhiva este practic inaccesibilă românilor. Un centru dedicat cercetării şi documentării dedicat REL ar găzdui şi pune la dispoziţia publicului românesc o copie completă a arhivei de programe (texte şi înregistrări audio). Simplu. Acesta este scopul campaniei pe care IRIR o lansează acum, cu speranţa că ea va avea succesul scontat. Campania a fost sugestiv intitulată "Radio Europa Liberă, Aici!", prin parafrazarea semnalului de deschidere a emisiilor postului:"Aici e Radio Europa Liberă!".

Vă mai amintiţi? Dacă locuiaţi la bloc, era imposibil să nu auziţi răbătând de dincolo de uşi bruiajul care ucidea emisia postului. Dacă locuiaţi la casă şi vă plimbaţi câinele taman la orele la care era programată "Actualitatea românească", era imposibil să nu auziţi vocile binecunoscute ale realizatorilor emisiunilor postului Radio Europa Liberă, bruiate de puternicele staţii de la Ciolpani sau te-miri-unde. În fond, era imposibil să fi trăit în anii Epocii de Aur şi să nu fi auzit de Europa Liberă. De aceea această arhivă de emisiuni (documente unice ale istoriei recente) este bine să fie adusă în România. Pentru a sta mărturie despre o epocă.
PUŢINA ISTORIE. Radio Europa Liberă a fost înfiinţat de Congresul Statelor Unite ale Americii, devenind un adevărat fenomen mediatic. Premisele pentru înlăturarea totalitarismului şi orientarea spre libertate şi democraţie se datorează în mare măsură acestui post. Emisiunile destinate României, care au fost iniţiate în 1951, au încetat în august 2008. Radio Europa Liberă îşi continuă însă misiunea, promovând valorile şi instituţiile democratice prin diseminarea informaţiilor factuale şi a ideilor, având acum alte destinaţii, de la Marea Baltică la Marea Neagră, din Rusia până în Asia Centrală şi Golful Persic. Radio Europa Liberă-Libertatea transmite în 28 de limbi, în 20 de ţări în care presa naţională este cenzurată, parţial liberă sau încă nematurizată.

În mai 2009 s-au împlinit 60 de ani de la înfiinţarea Europei Libere ("Committee for a Free Europe"). Marcând această aniversare, în Congresul SUA a fost introdusă o rezoluţie (nr. 641, din 14 iulie 2009) "pentru a onora contribuţia REL la promovarea libertăţii în lumea întreagă şi a omagia dedicaţia angajaţilor săi în furnizarea de informaţii corecte şi obiective oamenilor aflaţi sub regimuri opresive".

Înfiinţate la doar cîţiva ani de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, Radio Europa Liberă (REL) şi Radio Libertatea (RL) au fost concepute de George F. Kennan (Departamentul de Stat al SUA) şi Frank G. Wisner (Biroul pentru Coordonarea Politicii, devenită apoi CIA) cu scopul de a pune energia şi aptitudinile emigranţilor est-europeni şi ruşi în slujba politicii externe americane.
REL a început să emită în 1950 spre Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia şi România. Trei ani mai tîrziu, RL a început să emită spre Uniunea Sovietică în limba rusă şi alte 18 limbi ale popoarelor subjugate de sovietici. Iniţial, cele două organizaţii distincte - REL şi RL - au fost finanţate preponderent de către Agenţia Centrală de Informaţii.

Legăturile cu CIA au fost întrerupte în 1971, finanţarea celor două posturi de radio fiind preluată complet de Congresul SUA. REL şi RL au fost contopite în 1976, devenind RFE/RL, Inc. Radio Europa Liberă a furnizat popoarelor din aşa-numitul lagăr socialist al Europei Răsăritene informaţia obiectivă, corectă şi nepărtinitoare de care aceste popoare erau private de către cenzura comunistă.

TEAMA DE CUVANT, TEAMA DE INFORMAŢIE. La apelurile pentru respectarea drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale, regimurile comuniste au răspuns cu bruiaj, cu persecutarea celor care ascultau Europa Liberă şi cu atentate. În februarie 1981, la sediul din München al REL a explodat o bombă. Atentatul, soldat cu 4 răniţi dintre angajaţii Europei Libere şi importante pagube materiale, a fost comis de faimosul terorist Carlos Şacalul la ordinele Securităţii de la Bucureşti. Atacul nu a afectat în nici un fel emisiunile în limba română ale Europei Libere, care a rămas până la sfîrşit coşmarul Securităţii şi al lui N. Ceauşescu. Radio Europa Liberă a fost (alături de RL) cel mai influent şi mai eficient post de radio politic din istorie.

COMPONENTA SPECIALA PENTRU TINERI. Cu siguranţă, aducerea în ţară a arhivei REL şi punerea sa la îndemâna tinerilor este extrem de importantă. "Avem o componentă specială a campaniei, care se adresează tinerilor", mărturisea, în acelaşi interviu, Liviu Tofan. După părerea sa, este un accent important pentru iniţiatorii campaniei, pentru că vor să facă o punte spre tineri, astfel încât să-i ajute să înţeleagă mai bine de unde vin problemele de care ei se lovesc în viaţa de zi cu zi. "Originea majoritãţi acestor probleme este în acest trecut recent care s-a perpetuat în ultimii 20 de ani, pentru cã societatea româneascã nu a avut puterea sã se confrunte cu adevãrat cu acea perioadã, iar tinerii de astãzi se lovesc de tot felul de probleme şi nu înţeleg care este cauza: de ce avem corupţie, de ce avem favoritism, de ce avem aia şi aia şi aia pentru cã pe aceste noncriterii s-a construit acea societate care s-a terminat istoric acum 20 de ani, dar ale cãrei tare s-au perpetuat pânã în ziua de astãzi, iar tinerii sperãm noi, dacã vor înţelege mai bine acel trecut, vor fi mai în mãsurã sã rezolve problemele de astãzi cu care se confruntã", declara Tofan.

"Am iniţiat acest proiect din respect pentru toţi cei care au scris istorie în spatele microfonului, dar şi pentru că Europa Liberă este o parte din viaţa tuturor românilor. Suma totală pe care trebuie să o strângem pentru a aduce arhiva emisiunilor acasă, acolo unde îi este locul, este de câteva sute de mii de euro. Nu este un demers uşor, însă credem cu tărie că istoria nu are preţ! Suntem singura ţară din Europa Centrală şi de Est, în afară de Bulgaria, care nu şi-a recuperat aceste arhive", a mai declarat Liviu Tofan, director al Institutului Român de Istorie Recentă.

CE TREBUIE FACUT. Toţi cei care sunt conştienţi că un viitor mai bun este posibil doar prin cunoaşterea trecutului, sunt invitaţi să sprijine acest proiect prin trimiterea unui SMS la numărul 8820, în valoare de 2 euro (nu se aplică TVA). Numărul este disponibil în reţelele Vodafone, Orange şi Cosmote până la data de 30.01.2010.

Campania a fost gândită pentru două categorii de public: pe de o parte, cei care au trăit sub dictatură şi cunosc îndeaproape rolul pe care Radio Europa Liberă l-a jucat în perioada comunistă, pe de altă parte, tinerii, care nu trăit acea experienţă, dar care au dreptul şi vor să îşi cunoască istoria recentă. Mesajul în jurul căruia a fost gândit întreg proiectul este un îndemn adresat românilor, de a-şi aduce istoria acasă. Campania de strângere de fonduri începe de azi şi va fi susţinută pe TV, radio, print, online, dar şi de platforma www.10000romani.ro .

Echipa care s-a ocupat de implementarea acestei campanii a fost formată din Brandstalk - strategie, creaţie şi implementare proiect pe medii clasice şi neconvenţionale - şi Nicola Porter Novelli - componenta de PR, gestionarea proiectelor de comunicare pe medii neconvenţionale, consultanţă, relaţionare media -, ambele companii membre thegroup.