Europa ne pedepseşte pentru gropile de gunoi

Peste exact o lună, România are de dat un examen extrem de important în faţa Comisiei Europene: ţara noastră trebuie să facă dovada, în faţa responsabililor de la Bruxelles, că a închis toate gropile de gunoi neconforme şi că în acest moment există numai deponeuri ecologice. În caz contrar, România va trebui să plătească sute de mii de euro pe zi până când va remedia situaţia.

În 2004, cu mai bine de trei ani înainte de integrarea în Uniunea Europeană, România şi-a luat prin tratatul de aderare o serie de angajamente faţă de partenerii europeni. Unul dintre acestea se referea la rezolvarea situaţiei în care se afla în ţara noastră procesul de colectare şi depozitare a deşeurilor.

Politicienii de la Bucureşti au negociat să închidă toate gropile de gunoi deschise încă de pe vremea comunismului, să modernizeze gro­pile amenajate în anii '90 şi, nu în ultimul rând, să construiască deponee ecolo­gice cât mai multe şi cu capacităţi mari, astfel încât acestea să preia cantităţile zilnice de deşeuri provenite de la populaţie şi din activităţile economice. Termenul-limită pentru ca toate acestea să fie rezolvate: 17 iulie 2009.

Comisia Europeană ne-a acordat cinci ani şi câ­teva miliarde de euro prin Programul Operaţional Sectorial Mediu şi prin alte fonduri structurale pentru a pune în prac­tică aceste angajamente. Ca în alte situaţii, nu am fost în stare. Ca atare, pes­te exact o lună vom fi acuzaţi de Co­misia Europeană de încălcarea tratatului de ade­rare (aşa-nu­mita procedură de in­fringe­ment) şi ni s-ar putea cere pe­na­lităţi de până la 200.000 de euro pe zi până când vom remedia problema.

Până la sfârşitul anului, România este pasibilă de declan­şarea infringementului şi pentru mana­gementul naturii şi biodiversităţii, do­meniu în care, de asemenea, deşi am avut multe de făcut, nu s-a realizat mare lucru.

RESPONSABILITATEA, PASATĂ AUTORITĂŢILOR LOCALE
Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, România a negociat şi s-a angajat ca până în iulie 2009 să închidă toate gropile de gunoi comunale, iar alte aproape 80 de gropi din oraşe urmează să fie închise în cursul acestui an. Restul depozitelor vor trebui închise în cursul anului 2010. În locul acestor gropi, România ar fi trebuit să amenajeze deponeuri ecologice conforme cu standardele europene.

Pentru investiţii în acest domeniu, Comisia Europeană pune la dispoziţie 1,1 miliarde de euro, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. Potrivit ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi, România nu va reuşi să-şi respecte promisiunile decât într-un procent de 70%.

Până acum, doar 10 gropi de gunoi au fost închise, iar din cele 65 de deponeuri ecologice ce ar trebui amenajate doar 20 există până în acest moment, cu 30 de zile înainte de expirarea termenului. În 2008, de exemplu, a fost depusă la Bruxelles documentaţia pentru un singur deponeu, de la Bistrţia, iar în cursul acestui an ar urma alte aproape 30 de proiecte, în valoare totală de 200 de milioane de euro.

Situaţia concretă din ţară nu se cunoaşte cu exactitate, minis­trul Nemirschi cerând Gărzii de Mediu o informare la nivel naţional. Nemirschi a mai afirmat că va cere noi termene de conformare Comisiei Europene, dar că este puţin probabil ca România să le obţină. Ministrul a mai spus că va trans­fe­ra amenzile venite de la CE către auto­ri­tăţile locale care nu şi-au făcut treaba.


Rezolvări şi stângăcii

Depozitul ecologic de deşeuri din municipiul Tulcea a fost pus în funcţiune în urmă cu două săptămâni, tot atunci fiind închisă şi groapa neconformă de la Agighiol. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 22 de hectare şi are opt celule, patru pentru deşeuri municipale şi alte patru pentru deşeuri periculoase, capacitatea totală fiind de 2,8 milioane de metri cubi. Se estimează că depozitul ecologic va asigura spaţiul de depo­zitare pentru următorii 25 de ani.




Investiţia a început în 2005 şi a fost realizată de firma Ecorec Bucureşti, câştigătoarea licitaţiei, firmă care s-a angajat să efectueze şi închiderea gropii de gunoi neconforme de la Agighiol.  

Craiova are din acest an o groapă de gunoi ecologică. Bazele afacerii au fost puse în 2002. Groapa, care se întinde pe o suprafaţă de cca 36 ha, a fost inaugurată în 2005 şi corespunde normelor europene. „Durata de viaţă a unei asemenea gropi este de 39 de ani, din care au trecut doar patru. În anul 2010 sunt preconizate investiţii de peste 11,5 milioane euro pentru o staţie de transfer la Târgu Mureş, realizarea unui depozit conform, de asemenea, la Târgu Mureş şi transportul deşeurilor de la staţia de transfer la depozit.

În 2011 o nouă staţie de transfer, în va­loare de 462.000 de euro, va fi construită la Sighişoara, în anul 2012 trebuie realizată o instalaţie de tratare micro­biologică a deşeurilor, în valoare de peste 7,3 milioane de euro, iar în 2013 este prevăzută suma de 3,85 milioane de euro pentru închiderea depozitelor neconforme de la Sovata, Cristeşti, Luduş, Iernut, Reghin şi alte depozite din mediul rural.

Multe probleme

Rampa de colectare de deşeuri menajere a Clujului trebuie închisă până la jumătatea anului viitor. Primăria Feleacu a fost de acord să cedeze un teren de 30 de hectare pentru realizarea depozitului general de deşeuri în aceeaşi zonă, adică tot în Pata Rât.

Proiectul de construcţie a acestui depozit se va ridica la valoarea de 42 de milioane de euro, dintre care 35 de milioane de euro provin din finanţare eu­ropeană, restul, până la valoarea estimată, urmând a fi plătită de Ministerul Mediului. Ieşenii nu vor mai avea unde să-şi depoziteze gunoaiele începând cu 1 iulie.

Acesta este termenul la care se va închide groapa de gunoi a oraşului, situată la limita municipiului, pe un teren aparţinând comunei Tomeşti. Singura soluţie o reprezintă finalizarea, până atunci, a unei părţi a depozitului ecolo­gic, pentru a cărui realizare municipalita­tea face demersuri de mai bine de cinci ani.

Noua groapă va fi în altă comună învecinată oraşului - Ţuţora, însă finan­ţarea în tranşe încetineşte treaba. „Sperăm să terminăm, până la 1 iulie, o subcelulă din întregul proiect, pentru că tot atunci trebuie închisă groapa de la Tomeşti. Însă avem probleme cu finan­ţarea - sunt restanţe de 10,33 de mili­oane de lei, 8,7 milioane de lei reprezen­tând contribuţia Ministerului Mediului, iar restul - aportul Primăriei", ne-a spus Gabriela Chirica, funcţionar la Primăria Iaşi.

Gropile de gunoi din Suceava, Siret şi Vatra Dornei au fost închise începând cu data de 1 ianuarie 2009. Primăria Suceava a găsit ca soluţie pro­vi­zorie transportul deşeurilor menajere în municipiul Fălticeni, situat la o distanţă de circa 20 de kilometri, a cărui groapă de gunoi are ca termen de închidere data de 31 decembrie 2010.

Deşi operaţiunea ar necesita costuri suplimentare, primarul Sucevei, Ion Lungu, susţine că factura către firma de salubrizare Rosal, care prestează serviciul, nu este mai mare.