Deși a trecut mai bine de un sfert de veac de când România a trecut la economia de piață, problemele cu care se confruntă antreprenorii și investitorii români nu s-au schimbat semnificativ în 2016 față de acum 10, 15 sau chiar 20 de ani. Progrese s-au făcut, dar insuficiente. Capitaliștii solicită în continuare, la unison, sprijin din partea statului român.
Cei care turează motoarele economiei românești au câștigat bătălii în fața competitorilor străini, și-au consolidat afacerile din mers, învățând din propriile greșeli, au crezut în businessurile lor și au luptat pentru ele până-n pânzele albe. Însă, în toți acești ani, nu au reușit să devină o forță împreună în fața mamutului administrativ și legislativ reprezentat de sectorul public al României. Oamenii de afaceri susțin că statul român nu doar că nu îi ajută, prin măsuri punctuale, ci, mai rău, de multe ori le pune piedici, mai ales prin desele modificări legislative. De cealaltă parte, reprezentanți ai actualului Guvern, dar și ai fostelor Cabinete Executive, susțin și ei, tot la unison, că încearcă sau au încercat să ajute mediul de afaceri în diverse forme de-a lungul timpului, dar că eforturile au fost diluate fie din cauza turbulențelor politice care au dus la schimbări de responsabili în cadrul ministerelor și blocarea proiectelor, fie din cauza corupției extinse sau a unui know-how general de business românesc deficitar.
“Mediul de afaceri de oriunde ar fi ne spune clar că are nevoie de coerență, predictabilitate și stabilitate. Definirea unei viziuni de dezvoltare economică pe termen mediu și lung este necesară. Guvernul, împreună cu Banca Națională a României, cu consultanți ai Băncii Mondiale, cu Academia Română a început să contureze o viziune. Ceea ce este mai important este stimularea producătorilor români oriunde în România, indiferent de regiunea geografică. Visul meu e să văd întreprinderi mici în zone rurale, în mici comunități urbane, IMM-uri de până în 300-400 de salariați care să poată să creeze bunăstare. E nevoie de accesibilitate la infrastructura de transport, la infrastructura digitală, la educație și sănătate (...) Guvernul, acesta din care fac parte și e temporar, își dorește din tot sufletul, nesupus unor ingerențe politice, să producă o strategie și o viziune economică care să vă permită să vă dezvoltați, cu o oarecare favorizare, atât cât ne dau voie tratatele Uniuni Europene”, le-a transmis vicepremierul și Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri Costin BORC oamenilor de afaceri prezenți la Forumul Capitalului Românesc, eveniment moderat de Alessandra STOICESCU și organizat la Palatul Parlamentului de INTACT Media Group, cel mai mare business autohton de media, în cadrul campaniei “Români care dezvoltă România”, proiect care susține și promovează succesul românesc în afaceri.
Dezbaterea a reunit personalități marcante ale mediului de business, dar și importanți reprezentanți ai autorităților publice, printre care: Costin BORC, Viceprim-ministru, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Vasile DÎNCU, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Adrian VASILESCU, Consilier al guvernatorului BNR, Manuel COSTESCU, Secretar de Stat, Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat, Eugen TEODOROVICI, fost ministru de Finanțe și al Fondurilor Europene, Florin JIANU, Preşedinte, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România, Mihai DARABAN, Preşedinte, Camera de Comerţ şi Industrie a României, Valentina BURDESCU, Director General, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Cristian ERBAŞU, Director general, Construcţii Erbaşu, Mihai MARCU, Preşedinte, Consiliul de Administraţie al MedLife, Radu TIMIŞ, Preşedinte, Cris-Tim, Cristian PÂRVAN, Secretar General, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, Gheorghe RĂCARU, Director General, Blue Air, Remus BORZA, Președinte Euroinsol, Administrator Judiciar Hidroelectrica, Gigi GAVRILĂ, Director Marketing, Astra Vagoane Călători Arad, Marcel BĂRBUȚ, Președinte Consiliu de Administrație, AdePlast, Doina CEPALIS, Director General, Te Rox Prod sau Mihnea COSTOIU, rector la Universitatea Politehnică din București.
Vicepremierul Costin Borc a mai vorbit în cadrul dezbaterii INTACT Media Group despre cum percepția asupra mediului de afaceri a fost afectată din cauza asocierii capitaliștilor români cu acte de corupție, despre importanța know-how-ului local comparativ cu modelul de pregătire profesională importat de marile corporații în România, despre eliminarea influenței politice din companiile de stat și profesionalizarea acestora, care ar trebui să loializeze competiția în interiorul economiei autohtone, dar și despre învățământul românesc, care ar trebui adaptat la cerințele pieței. Ministrul Economiei a îndemnat capitaliștii români să angajeze tineri cu studii și experiență profesională în afara țării și să acceseze ajutoarele puse la dispoziție de Guvern. “Vă rog frumos, vorbiți cu Ministerul de Finanțe, cu Ministerul Economiei. Avem programe pentru investitori cu capital românesc. Avem la Ministerul Economiei 160 de milioane de lei ajutor și scheme de minimis. Să nu terminăm anul cu acei bani nefolosiți. Există scheme de minimis pentru tinerii întreprinzători, există scheme de ajutor la Ministerul de Finanțe, folosiți-le din plin ca să nu rămână niciun ban nefolosit”, le-a mai spus vicepremierul Borc afaceriștilor români.
Percepția extinsă la nivelul societății românești că oamenii de afaceri sunt corupți este una din marile probleme structurale de mentalitate ale României, a precizat și vicepremierul și Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Vasile DÎNCU. “Toți cei care am condus vreodată România suntem vinovați, indiferent că am găsit soluții senzaționale la un moment dat. (...) În anii în care am reușit, cu creștere economică mare, sărăcia a crescut cu 3,4% medie pe an. Și asta arată un paradox“, a spus vicepremierul Dîncu. Ponderea mică a capitalului românesc, faptul că nu este destul de puternic în bugetul general ar explica parțial această situație, potrivit ministrului Dezvoltării. „Dacă ne uităm în primele 500 companii românești, capitalul autohton a fost învins în zone periferice. Nu doar că e atât de puțin, dar e și în zonele marginale, nu în sectorul bancar sau în zone cu forță economică mare”, a punctat vicepremierul.
Vasile Dîncu este de părere că a doua generație de capitaliști români ar trebui să fie generația solidarității. “Marea bătălie, dacă studiem pe vârste politice, a fost să se acumuleze capital după 1990. N-au câștigat, pentru că majoritatea ori au probleme de corupție, ori sunt în pușcărie. Ce s-a întâmplat după 1990 a fost firesc din punct de vedere sociologic. Ar trebui să se reconsidere tot mediul asociativ pentru oamenii de afaceri. E o schimbare de generație în acest moment. Concluzia sociologilor este că nu mai avem, de fapt, o economie națională, ci o economie europeană, mixtă. Cred că solidaritatea este în acest moment formula”, a conchis Vasile Dîncu.
O altă formulă salvatoare s-ar putea să fie și credința reală în posibilitatea de schimbare a României, adică un plus de încredere în propriile forțe. Este ceea ce l-a determinat să lucreze în Guvernul României pe Manuel COSTESCU, Secretar de Stat, Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat în Ministerul Economiei. “Când am venit în februarie, am venit pentru că am crezut în România. Toată echipa mea se numește <
În timp ce Manuel Costescu remarca o creștere a calității muncii angajaților români, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai DARABAN, crede că, la un nivel profesional mai înalt, România încă mai are pași importanți de făcut. Nu există însă altă variantă decât cea a îmbunătățirii lucrurilor. “Cred că, la ora actuală, guvernanții români nu mai pot umbla decât la crearea unui mediu propice să faci business în România. La legile concurențiale din Uniunea Europeană, nu mai poți să faci ceva spectaculos pentru capitalul românesc. Stăm rău din punctul acesta de vedere. (...) Dintre companiile cu peste 100 de milioane de euro cifră de afaceri, 275 sunt naționale, 89 românești, dar aici o pondere mare o are capitalul de stat, iar 49 sunt private, cu capital integral românesc. Așa jucăm, ăsta e cadrul, ăștia sunt jucătorii economici pe care ne bazăm. (...) Cred că cel mai important e să avem un cadru în care să putem funcționa, un cadru prietenos, prielnic. Agentul român nu vrea decât un cadru prielnic de funcționare și predictibilitate pe termen lung”, a punctat Mihai DARABAN.
Deși datele prezentate de președintele Camerei de Comerț și Industrie a României au părut descurajatoare, cele evidențiate de Valentina BURDESCU, Director General al Oficiului Național al Registrului Comerțului au conturat un tablou mai puțin pesimist, cel puțin la nivel de interes al societății românești față de antreprenoriat. “În 2015 față de 2014, numărul înmatriculărilor de firme la Registrul Comerțului a crescut cu 12%. Și când am avut criză, numărul înmatriculărilor a fost mai mare decât numărul radierilor de firme. (...) Acum avem 1,2 milioane de firme înregistrate în Registrul Comerțului, active din punct de vedere juridic, din care aproape 400.000 sunt PFA, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale. Avem județe în care ponderea acestora ajunge până la 60-65%”, a explicat Burdescu. Capitala, alături de județele Timiș, Cluj, Constanța, Iași și Ilfov, este fruntașă la capitolul înființare de firme noi, potrivit datelor statistice prezentate de directorul general al ONRC.
Unii dintre cei mai puternici capitaliști români prezenți și ei la dezbaterea INTACT Media Group au vorbit atât despre problemele cu care se confruntă în raport cu statul român, cât și despre problemele din interiorul sectorului capitalist, din piață. Responsabilitatea pentru starea mediului de business autohton nu aparține doar autorităților, ci se împarte între toți factorii implicați, admit aceștia.
“Cheia este să existe capital sănătos care să aducă plus valoare și oamenii să o ducă mai bine. Nu trebuie să ne ferim de capitalul străin. Nu cred că, capitalul străin și cel autohton ar trebui să fie antagonice, ci impreună. Cred că discuția despre capitalul autohton ar trebui să fie despre faptul că e mai puțin protejat. (...) Noi nu avem ambasadorii noștri. Nu e o problemă a guvernanților, e a noastră că n-am știut să ne creăm acești ambasadori. În ultima vreme dispare noțiunea <
“Noi am reușit pentru că n-am făcut niciodată business cu statul (...) Suntem o societate în tranziție. Modelul acesta de om care se descurcă a fost perpetuat și după Revoluție. Copiii noștri au continuat același model. Dacă noi ne schimbăm, schimbăm totul în jurul nostru. Nu putem să arătăm doar în zona politicului. Trebuie să ne schimbăm cu toții, să nu mai arătăm cu degetul și personal să facem bine”, este de părere Radu TIMIŞ, Preşedinte, Cris-Tim.
Despre lipsa solidarității în mediul de afaceri a vorbit pe larg și Cristian ERBAŞU, Director general, Construcţii Erbaşu. “Mediul asociativ este la pământ pentru că nu știm ce înseamnă asta. Statul nu a încurajat mediul asociativ, a distrus, nu prin miniștri, ci prin funcționari mici de la autorități locale, guvernamentale. (...) În Uniunea Europeană există măsuri prin care sunt protejate companiile locale. Mai mult decât atât, chiar companiile sunt obligate, pentru a participa pe piață, să facă parte din asociații profesionale, patronale. În România nu există această obligativitate. Această măsură i-ar fi obligat pe oameni, chiar și pe noi, să ne adunăm. Nevoia ne-ar fi obligat să ne adunăm, să punem problemele pe hârtie și să le susținem în fața autorităților. (...) A devenit aproape o lozincă să respectăm regulile Uniunii Europene, că nu putem să facem nimic în direcția avantajării companiilor românești. Nu trebuie avantajate, ci măcar puse pe picior de egalitate”, a punctat omul de afaceri.
Egalitate își dorește și Gheorghe RĂCARU, Director General, Blue Air. “Nu suntem tratați la fel ca competitorii. Dacă cineva face o reclamație, la noi vine Protecția Consumatorului. La ei nu vine nimeni pentru că nu sunt de aici”, a spus Răcaru. Tot despre discriminarea în raport cu firmele străine a vorbit și MARCEL BĂRBUȚ, Președinte al Consiliului de Administrație AdePlast. “N-am nimic cu multinaționalele corecte care-și plătesc dările. Dar sunt mulți care pierd bani și aceste companii ar trebui întrebate. (…) Eu am avut controale după 9 ani. ANAF face abuzuri atunci când nu găsește nimic. 5 luni în continuu, 4 oameni, de dimineața până seara, ne-au tracasat. Am arătat toate actele, am fost amabili. Ei făceau albul-negru”, a povestit Bărbuț.
“Avem o problemă de sistem. Toate guvernările, niciun Guvern de după 1990 n-a făcut mare lucru. Acesta e adevărul, fără să politizăm. Toate guvernările au o responsabilitate enormă față de situația în care se găsește azi, în 2016, capitalul autohton. Clasa antreprenorială și capitalul autohton reprezintă motoare de creștere economică și piloni de stabilitate socială. Vorbim de o discriminare continuă, perpetuată de toate guvernările, între public și privat. (..) Doar în România firmele au fost lăsate de izbeliște și nu au avut forța să țină piept tendințelor hegemoniale ale multinaționalelor”, a spus și
Remus BORZA, Președinte Euroinsol, Administrator Judiciar Hidroelectrica.
Prezent la Forumul Capitalului Românesc, EUGEN TEODOROVICI, fost ministru de Finanțe și fost ministru al Fondurilor Europene, a transmis un mesaj tranșant oamenilor de afaceri care au dezbătut pe marginea nevoii de schimbare. “Eu doresc din partea dumneavoastră să fiți mai agresivi cu cei din administrație. Nu vreți să vă spuneți punctul de vedere foarte tare că vine un control, vi se face o nedreptate, aud asta de multe ori. Dar sistemul nu se schimbă singur”, a subliniat Teodorovici,
Florin JIANU, Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România și fost ministru delegat pentru IMM-uri a precizat că România ar trebui să treacă de stadiul discuțiilor teoretice, pe care le are de foarte mulți ani, în forme similare, dar care nu se reflectă și în practică. “Cred că societatea românească duce o lipsă de idei, de concretețe, de proiecte. Constatăm, ținem totul la nivel teoretic”, a spus acesta, dând ulterior o serie de exemple de măsuri pe care Executivul ar trebui să le ia cât se poate de repede. Printre acestea se numără: modificarea formularului 088, proiectul înființării unei Bănci de Dezvotare pentru antreprenori și sectorul IMM, programul de internaționalizare, început de Jianu pe vremea când era ministru, crearea unor birouri județene de atragere a investitorilor, o mai bună folosire a legii incubatoarelor de afaceri, recent votată de Parlamentul României sau înființarea de școli profesionale în fiecare județ din fonduri europene.
“Problema nu e doar să stimulăm capitalul românesc. Problema e ce facem noi în această țară să mișcăm lucrurile? Cum adică, a 7a țară după populație din Uniunea Europeană are înaintea ei țări cu PIB mai mare și locuitori mai puțini? O țară reprezintă în ochii lumii exact atât cât reprezintă educația în ochii ei. În ochii noștri, educația nu reprezintă mare lucru. (...) Educația financiară începe cu Președintele României, Prim-ministrul, cu întregul Guvern, cu președinții de bănci, personalul din bănci. Cum să înțelegem ce înseamnă capital într-o țară fără educație financiară?”, a întrebat, retoric, consilierul guvernatorului BNR, Adrian VASILESCU, precizând însă că vorbește în nume personal, nu în numele Băncii Naționale a României.
Prin campania „Români care Dezvoltă România”, INTACT Media Group susţine şi promovează succesul românesc în afaceri și creionează o radiografie a businessului românesc după 25 de ani de capitalism autohton. Din aceeași campanie face parte catalogul celor mai puternici o sută antreprenori români, “Români care dezvoltă România”, primul catalog ce aduce în atenţia publicului numele, activitatea şi performanţele acestora. Sunt personalităţi care, de-a lungul anilor, au avut o contribuţie esenţială în dezvoltarea mediului de afaceri şi în promovarea adevăratului capital românesc. Cu o istorie de 25 de ani, INTACT Media Group este cel mai mare business românesc de media și sprijină întreprinzătorii.
Forumul Capitalului Românesc a fost susținut de Blue Air, Carrefour, Astra Vagoane Călători, Banca Comercială Feroviară, Construcții Erbașu, MedLife, Scandia Food, Grampet, Cris-Tim, Banca Transilvania, Camera de Comerț și Industrie a României.