Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Elemente de noutate şi exclusive în dosarul retrocedărilor de păduri din zona Bacăului. Până acum, în acest dosar au avut loc mai multe arestări. DNA a subliniat, în referatele de reţinere transmise instanţei, care au stat la baza acuzării lui Viorel Hrebenciuc şi a fiului acestuia, dar şi a altor persoane implicate în această cauză, că există un prejudiciu de 303.888.615 euro reprezentând contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.
Această sumă apare în ordonanţele procurorilor şi în referatul transmis instanţei cu cerere de arestare preventivă a lui Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciuc, unde se mai arată că acesta, împreună cu tatăl lui şi alţi inculpaţi precum Paltin Gheorghe Sturdza, senatorul Ioan Adam şi Bengescu Dan Costin au constituit un grup ce urmărea "să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei (art. 13 din Legea nr. 78/2000) cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier în suprafaţă de 43.227 ha dobândit prin hotărârea judecatorească nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, emisă în mod presupus fraudulos". De asemenea, în actele procurorilor se mai arată că "în cursul anului 2012, prin intermediul inculpatului Adam Ioan, inculpatul Sturdza Paltin Gheorghe (n.r.-presupusul moştenitor) le-a solicitat judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Uţa Gabriel ca, printr-o analiză şi interpretare părtinitoare a probelor, să denatureze starea de fapt şi să pronunţe o hotărâre judecătorească (decizia nr. 231/R/17.04.2012 a Tribunalului Covasna) în favoarea sa, în contradicţie evidentă cu principiile de drept şi cu starea de fapt reală, creând astfel un prejudiciu în sarcina RNP ROMSILVA de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43.227 ha teren forestier).
Există, însă, acest prejudiciu creat sau este vorba de o sumă conturată din pix de procurorii DNA, în ipoteza că terenurile forestiere retrocedate ar fi urmat să fie vândute pe viitor? Din informaţiile pe cae le deţinem, reiese că prejudiciul nu există, ci este unul virtual.
Romsilva: "Cele 43.227 ha nu au fost puse în posesie". Revizuirea de la Sibiu, în curs de judecare!
Dovada că Statul român reprezentat de ROMSILVA nu a fost prejudiciat o constituie faptul că, la această ora, e pe rolul Tribunalului Sibiu revizuirea care a fost introdusă de conducerea Romsilva-Direcţia Silvică Bacău. Răspunsul la solicitarea transmisă ROMSILVA pentru lămurirea acestor aspecte arată următoarele:
"Precizăm că cele 43.227 ha pădure nu au fost puse în posesie. În prezent, această padure se află în proprietatea statului şi în administrarea RNP-Romsilva, prin Direcţia Silvică Bacău. Pentru 23.000 ha, Comisia Judeţeană Bacău a emis hotărâri de validare, atacate de RNP-Romsilva şi Direcţia Bacău cu plângere, dosarele fiind în prezent suspendate, până la soluţionarea cererilor de revizuire".
De asemenea, ROMSILVA subliniază, în acelaşi răspuns, motivele revizuirii aflate pe rolul Tribunalului Sibiu:
"Motivele de revizuire sunt întemeiate pe art. 322, punct 5, vechiul cod de procedură civilă – înscrisuri noi. Menţionăm că la dosarul 2209/119/2013 a fost conexat dosarul 1029/119/2014, care are ca obiect o altă cerere de revizuire întemeiată pe art. 322, punct 2 – extra petita. Această cerere a fost formulată după ce s-a pronunţat încheierea din 15 mai 2014 privind lămurirea înţelesului dispozitivului Deciziei nr. 231R/2012. Cererea de lămurire dispozitiv a fost promovată de către Romsilva. Noi am considerat şi considerăm că Decizia nr. 231R/2012 este nelegală, motiv pentru care am formulat cereri de revizuire, contestaţie în anulare, plângeri penale – una în anul 2012, formulată de Direcţia Silvică Bacău, şi una în 2014, formulată de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva. De asemenea, a fost sesizat CSM, în 2012 şi 2014, ambele sesizări fiind clasate de către CSM. Precizăm că cele 43.227 ha pădure nu au fost puse în posesie. În prezent, această pădure se află în proprietatea statului şi în administrarea RNP-Romsilva, prin Direcţia Silvică Bacău. Pentru 23.000 ha, Comisia Judeţeană Bacău a emis hotărâri de validare, atacate de RNP-Romsilva şi Direcţia Bacău cu plângere, dosarele fiind în prezent suspendate, până la soluţionarea cererilor de revizuire. În prezent, interesele RNP-Romsilva sunt apărate de juriştii instituţiei.".
Aşadar, până acum nu au fost puse în posesie cele 43.227 ha, ele aflându-se în continuare în proprietatea Statului, ceea ce face să ne întrebăm de unde au scos procurorii DNA, cu exactitate matematică, prejudiciul de 303.888.615 euro!
"Stoica şi Asociaţii", singura care a avut un câştig cert de pe urma dosarului: 105.000 euro!
Interesant este şi faptul că în dosarul de revizuire aflat în curs de soluţionare la Tribunalul Sibiu a apărut ca intervenient o anume doamnă Jean Valentine Louise Ghika, căreia instanţa i-a respins cererea. Şi, un alt aspect important: în cazul Ghica – Paltin Gheorghe Sturdza, Casa de avocatură "Stoica şi Asociaţii" a reprezentat în instanţă Romsilva – Direcţia Silvică Bacău în perioada 15 februarie 2010 – 11 iulie 2012. Valoarea contractului a fost de 105.000 euro. Această informaţie a fost confirmată de ROMSILVA în răspunsul pe care ni l-a transmis la solicitarea făcută în baza Legii 544/2001. Aşadar, pe parcursul procesului judiciar, singurii care au avut un câştig cert, până acum, în dosarul retrocedărilor forestiere de la Bacău au fost cei de la Casa de Avocatură "Stoica şi Asociaţii", care au pierdut, însă, fazele procesuale în care au reprezentat Romsilva. La această oră, Romsilva-Direcţia Silvică Bacău este reprezentată de şeful serviciului juridic al Regiei, Nela Iordache.
CSM a ştiut, dar a clasat!
Inspecţia judiciară a primit două sesizări de la Romsilva, în 2012 şi 2014. Le-a clasat pe amândouă. În Rezoluţia din 8 noiembrie 2012 a Inspecţiei Judiciare se arată că RNP Romsilva Bacău a solicitat efectuarea verificărilor prealabile pentru sancţionarea disciplinară a judecătorilor care au pronunţat Decizia civilă nr. 231/R din 17 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna. Prin această decizie a fost admis recursul declarat de Paltin Sturdza împotriva sentinţei civile nr.3167 din 22.12.2011 pronunţatăde Judecătoria Sfantu Gheorghe.
În sesizarea din 2012 făcută către Inspecţia Judiciară a CSM, Romsilva a invocat nelegalitatea şi netemeinicia deciziei Tribunalului Covasna, arătând că "instanţa de recurs şi-a depăşit limitele învestirii prin cererea de revizuire, au încălcat dreptul la un proces echitabil, privând-o pe petenta de un grad de jurisdicţie prin admiterea recursului şi reţinerea cauzei spre rejudecare, instanţa nu a pus în discuţie excepţia puterii de lucru judecat, nu a ţinut cont de înscrisurile depuse de petenta şi a ignorat toate apărările formulate de Romsilva.
După efectuarea verificărilor, Inspecţia Judiciară a CSM a clasat lucrarea, motivând ca "exercitarea dreptului de sesizare a CSM nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac ordinare/extraordinare....În ce priveşte criticile punctuale ale petentei vizând încălcarea unor norme de procedură se observă că Tribunalul Covasna a soluţionat cererea de revizuire ca urmare a admiterii recursului, reţinând relevanţa înscrisurilor doveditoare în condiţiile art.322 pct.5 Cpc, astfel cum revizuentul şi-a întemeiat cererea formulată, prin urmare, susţinerile petentei, în sensul că ar fi fost soluţionată o cerere de revizuire pe un alt text legal, respectiv pe 322 pct.7 Cod procedură civilă, nu se confirmă". De asemenea, inspectorii CSM au evidenţiat în 2012 faptul că în cazul în care instanţa de recurs a dat mai mult decât s-a cerut (n.r.-e vorba de 43.227 ha în loc de 30.000 ha) "constituie motiv de revizuire depusă împotriva deciziei de recurs..." Astfel, judecătorii Ordog Lorand Andras, Uta Gabriel şi Velican Maria Daniela de la Tribunalul Covasna au scăpat, în 2012, de sancţiunea disciplinară.
A doua clasare
În 2014, Romsilva s-a adresat din nou Inspecţiei Judiciare pentru că cei trei judecători să fie verificaţi disciplinar întrucât nu au respectat normele de procedură cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. A avut parte, însă, de a doua clasare a lucrării de verificare. În Rezoluţia dată în 12.09.2014 se menţionează aceleaşi argumente din prima rezoluţie de clasare, adăugându-se şi faptul că "Inspecţia Judiciară, neavând calitatea de instanţă judecătorească, nu poate fi investită cu analiza legalităţii şi temeiniciei hotărârii, asemenea verificări ar putea aduce atingere principiilor independenţei judecătorilor, a supuneri lor numai legii şi autorităţii de lucru judecat...în plus, din conţinutul considerentelor şi dispozitivului încheierii din data de 15.05.2014 se poate observa că instanţa, în mod diferit de aspectele sesizate de petentă...nu a trecut la reconstituirea dreptului de proprietate asupra altor suprafeţe de teren, ci a identificat fiecare suprafaţă de teren în raport de proprietarul iniţial...instanţa a stabilit persoana deposedată abuziv, pentru care a dispus reconstiturea dreptului de proprietate, cu indicarea datelor de stare civilă...în consecinţă nu au fost identificate elemente care să releve săvârşirea abaterii disciplinare" de către judecătorii Uţa Gabriel, Ordog Lorand Andras şi Velican Maria Daniela din cadrul Tribunalului Covasna.
La această oră, cei trei judecători se află sub control judiciar, după ce instanţa nu a admis cererea de arestare preventivă făcută de DNA.
