Experţii europeni vor începe monitorizarea justiţiei din România

Delegaţia experţilor Comisiei Europene (CE) urmează să sosească, în această seară, la Bucureşti, pentru a începe evaluarea progreselor înregistrate de România la capitolul justiţie, scrie Agerpres.

Delegaţia CE va verifica, în prima misiune care se va derula în perioda 5-8 mai, dacă au fost îndeplinite obiectivele 3 şi 4 din mecanismul de cooperare şi verificare.

În această misiune, experţii europeni vor avea întâlniri la Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie, dar şi la o instanţă şi un parchet din ţară.

Condiţionalităţile 3 şi 4 din mecanismul de cooperare şi verificare al CE vizează lupta împotriva corupţiei şi creşterea transparenţei şi integrităţii în administraţia publică centrală şi locală.

Săptămâna trecută, preşedintele Subcomisiei de analiză a codurilor penale, Victor Ponta, a declarat că din toate semnele raportul de ţară pe justiţiei va fi 'foarte rău'.

' Din păcate, vor fi alte probleme pe justiţie, care nu depind de noi. Parlamentul chiar a făcut tot ceea ce a putut să ajute raportul de ţară să nu fie chiar atât de rău', a susţinut Ponta.

Recent, ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Cătălin Predoiu, a declarat că există o preocupare din partea CE, deoarece a observat din pregătirea misiunii de evaluare din luna mai că lucrurile sunt luate foarte în serios.

Citește pe Antena3.ro

Kremlinul comentează mondenitățile și spune că soții Assad nu divorțează. Chiar purtătorul de cuvât al lui Putin a negat informația

'Vor fi trei misiuni de evaluare - anul trecut am avut una singură -, una care începe la 4 mai, alta la 18 mai şi cea de-a treia, finală, în iunie. Deci, cred că raportul din această vară va fi unul extrem de exhaustiv şi foarte serios. Nu cred că cineva îşi doreşte un raport negativ. Sunt de acord că toată lumea lucrează în sensul unui raport pozitiv aici, în România, dar cred că trebuie să lucrăm mai bine şi mai serios, să ne ocupăm mai puţin de cine ce a greşit şi să încercăm aşa, cu greutăţile pe care le avem, să ne facem treburile', a subliniat Predoiu.

De asemenea, într-o emisiune televizată, Cătălin Predoiu a confirmat informaţia potrivit căreia CE leagă plata fondurilor UE către România de reforma justiţiei şi lupta anticorupţie.

Întrebat dacă există un document de informare al CE transmis Parlamentului European în care se precizează acest lucru, ministrul Justiţiei a răspuns: 'Da, îmi este cunoscut, confirm informaţia. Este, în linii mari, ceea ce spuneţi dumneavoastră, nu este încă o decizie definitiv luată la Bruxelles. Există păreri şi contra acestei teze, dar dacă lucrurile stau aşa cum se preconizează, s-ar putea să fim în situaţia în care să avem condiţionată această facilitate de asistenţă financiară de progrese substanţiale pe mecanismul de cooperare şi verificare'.

Cătălin Predoiu a evidenţiat că România nu poate ajunge totuşi în situaţia Bulgariei, care a pierdut o parte din fondurile europene tocmai fiindcă nu a progresat în domeniul anticorupţiei.

'Noi am evitat acest lucru anul trecut. Într-adevăr, Bulgaria a pierdut 500-600 de milioane. Poate că exagerez, dar acolo este ordinul de mărime de fonduri europene anul trecut. Noi am evitat acest lucru. Nu cred că suntem în pericol sub acest aspect, dar este cert că se manifestă în continuare îngrijorare faţă de stadiul acestui mecanism, altfel nu văd de ce el se încearcă a fi legat de facilitatea de ajutorare economică', a spus ministrul Justiţiei.

Parlamentul European a adoptat la sfârşitul lunii aprilie o rezoluţie privind descărcarea de gestiune (procedura prin care PE încheie un exerciţiu bugetar), în care ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea mecanismului de cooperare şi verificare instituit de Comisia Europeană pentru România şi Bulgaria şi la pertinenţa şi fiabilitatea informaţiilor furnizate PE.

În raportul special al Curţii de Conturi (nr. 4/2006) referitor la proiectele de investiţii PHARE din Bulgaria şi România s-au constatat 'deja numeroase probleme în gestiunea fondurilor europene, printre care nereguli şi în ceea ce priveşte procedurile de ofertare şi eligibilitatea cheltuielilor, vânzarea bunurilor de investiţii, lipsa capacităţilor administrative şi altele'.

Parlamentul European 'ia act cu profundă îngrijorare de suspendarea de către Comisie a unor fonduri agricole în valoare de 200.000.000 euro pentru România'.

Lipsa unor sisteme fiabile de control şi problemele de gestiune identificate prezintă riscuri pentru banii contribuabililor europeni, se susţine în document.

Potrivit unui amendament depus de eurodeputaţi, pregătirea capacităţii de absorbţie de către România şi Bulgaria a fondurilor din domeniile politicilor agricole şi de coeziune nu a fost tratată de CE cu seriozitatea necesară şi declaraţiile şi măsurile luate de Comisie în acest context au fost înşelătoare nu numai pentru Parlament, ci şi pentru guvernele Bulgariei şi României şi au reprezentat unul dintre motivele pierderii acestor fonduri de către ţările respective.

În ceea ce priveşte utilizarea abuzivă a fondurilor europene şi cazurile de fraudă şi corupţie, rezoluţia PE arată că instituţiile europene trebuie să aplice principiul toleranţei zero. În acest sens, se solicită Comisiei să garanteze recuperarea efectivă a sumelor plătite nejustificat.

Ţinând cont de ultimul raport de ţară şi de regresele în domeniul combaterii corupţiei, Comisiei Europene i se solicită să prezinte un raport special privind situaţia proceselor de gestiune şi control al tuturor fondurilor UE în România, precum şi măsurile luate şi progresele înregistrate în combaterea corupţiei în perioada care se încheie la 15 iulie 2009. (V.A.)