x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Physik-Journal: ”Extreme Light Infrastructure în România? Mai bine construiau nişte drumuri”!

Physik-Journal: ”Extreme Light Infrastructure în România? Mai bine construiau nişte drumuri”!

de Istvan Deak    |    08 Oct 2012   •   21:47
Physik-Journal: ”Extreme Light Infrastructure în România? Mai bine construiau nişte drumuri”!

În luna septembrie, Comisia Europeană şi-a dat acordul ca Uniunea Europeană să aloce 180 de milioane de euro României pentru construcţia unui centru de cercetare denumit Extreme Light Infrastructure-Nuclear Psysics (ELI-NP). Ediţia din octombrie a revistei germane Psysik-Journal analizează decizia UE de a investi în ţara noastră. "Dacă cineva ne întreabă spontan despre România, gândul ne duce la Moldova, Valahia sau legendele vampirilor misterioşi, în nici un caz la fizică. Lucrul acesta urmează să se schimbe în următorii ani. Comisia Europeană a dat undă verde, iar UE alocă în acest sens 180 de milioane de euro din fonduri structurale pentru construcţia unui amplu centru de cercetare în România. În 2016, pentru faza a doua a proiectului sunt necesari încă 180 de milioane de euro. De banii aceştia România ar fi putut să construiască drumuri, însă în loc să facă asta, la Măgurele, un oraş aflat la sud de Bucureşti, se va ridica Extreme Light Infrastructure - Nuclear Psysics”, notează site-ul revistei germane pro-physik.de.

Premieră mondială pentru 1 miliard de euro!

Cercetătorii români susţin că centrul de la Magurele, care va fi amplasat pe platforma Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei” – IFINHH, unde există deja un laser de 1 PW, va adăposti acum două lasere cu o putere care încă nu există pe Terra: 10 petawatt (peta=10 la puterea a 15-a). Proiectul este compus din trei componente, amplasate în trei ţări diferite. Faza incipientă a proiectului a fost lansată în urmă cu aproape doi ani în Republica Cehă (ELI- Beamlines), unde s-a amplasat un prim laser, care poate atinge aproape 20 de PW, conform Psysik Journal. Componenta românească (ELI-NP) va fi dedicată în esenţă cercetărilor nucleare, în timp ce în ultima fază a proiectului, în Ungaria (ELI Atto-second Facility), se va amplasa încă un laser şi se va demara cercetarea dinamicii electronilor cu ajutorul pulsurilor attosecundare (1 attosecundă = 10-18s). "Aproximativ 1 miliard de euro vor fi investiţi în proiectul ELI. Laserele ELI permit o intensitate şi un control de aşa natură încât ne putem aştepta la descoperirea unei noi fizici”, motivează costurile ridicate Cristoph Keitel, de la Institutul pentru studierea fizicii nucleare Max-Planck din Heidelberg, Scientific Advisory Board al proiectelor din România şi Cehia.

Experimente nemaiîntâlnite
"Centrul ELI-NP din România este destinat analizării problemelor de fizică nucleară şi constă dintr-un laser cu o putere între 10 şi 30 PW şi o briliantă şi coerentă fasciculă de radiaţie gamma de până la 19 MeV, rezultată din interacţiunea dintre raza laserului şi a electronilor. Ambele componente pot fi combinate sau folosite separat. Datorită noilor proprietăţi putem efectua experimente nemaiîntâlnite, de exemplu, fasciculele de radiaţie gamma sunt atât de intense, încât putem analiza structura nucleului din atomi. Fizica nucleară ar putea lua un avânt puternic în urma proiectului ELI, aşa cum s-a întâmplat cu fizica atomică, care a pus la dispoziţie prima lumină coerentă şi a dus dezvoltarea opticii cuantice. Modelele de calcul prezic efectele ELI-NP, însă vor fi şi descoperiri-supriză”, este convins Keitel.

Noi materiale, noi izotopi
Institutul german consideră că acest centru de cercetare din Măgurele va avea rezultate nu doar în definirea bazelor fizicii nucleare sau în explicarea proceselor nucleare din fizica astronomică, ci şi în analizarea unor noi materiale şi producerea unor noi izotopi, care ar putea fi utilizaţi în domeniul medicinii, pentru diagnosticarea şi tratarea unor tipuri de cancer. În aproximativ cinci ani, centrul de cercetare va fi funcţional. O echipă din România a demarat încă de anul trecut pregătirea proiectului. "Proiectul tehnic a fost demarat anul trecut din fondurile proprii ale Ministerului Educaţiei. Am lansat licitaţia, care se va încheia la finalul lunii octombrie. Probabil că la construcţie în proporţie foarte mare vor fi tehnologii de producţie românească, construcţiile civile. La echipamentele de înaltă tehnologie, care înseamnă laserele de mare putere şi partea de sistem de fascicul gamma, probabil că vor fi asocieri de companii mari din străinătate. Va fi cea mai mare construcţie din Europa la care energia se va asigura neconvenţional", a declarat pentru rRador Nicolae Zamfir, director general al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei”.

Interes

Proiectul de la Măgurele a trezit interesul unor parteneri internaţionali de renume: DESY- institutul pentru cercetarea ionilor, MPI- institut de studiere a fizicii nucleare, Institutul Max-Born. "Sursa de energie va sta la dispoziţia comunităţilor economice. Măsurătorile şi ofertele vor fi analizate de comisii internaţionale abilitate în domeniu. Avem semnale că totul va decurge bine. La Măgurele există entuziasmul necesar. Aceste trei ţări est europene au primit prin ELI ocazia uriaşă de a sa face remarcaţi la nivel internaţional”, spune Keitel. " Realizarea unui proiect atât de ambiţios în estul Europei, unde nu a existat nici un centru de cercetare de renume în domeniul fizicii, este o provocare pentru toţi cei implicaţi în acest proiect. De acum încolo, cine va dori să lucreze în Europa în domeniul laserelor va trebui să viziteze Cehia, Ungaria şi România”, concluzionează Psysik-Journal. 

×