In 2002, trei speologi au gasit in "Pestera cu Oase" din sud-vestul Romaniei o mandibula de barbat, cu varsta de aproximativ 35 de ani. L-au botezat "Ion" si s-au intrebat firesc: "Unde e Maria?".
Cluj-Napoca Cercetarile efectuate in vara trecuta au scos-o la iveala si pe "Maria" - mai corect spus, fragmente de schelet din ea, precum si un craniu de copil, de aproximativ 14-16 ani, botezat in gluma "Vasile". Ceea ce face descoperirea senzationala este datarea acestor oase, realizata la doua laboratoare de specialitate, Oxford - Anglia - si Groningen - Danemarca: mandibula, singura datata deocamdata, are in jur de 35.000 de ani, apartinand astfel celui mai vechi om modern fosil din Europa. In comparatie, scheletul celui mai vechi om modern din lume a fost datat acum 100.000 de ani, fiind descoperit in nord-estul Africii.Vara aceasta se reiau sapaturile
In vara aceasta, cercetarile vor fi reluate la "Pestera cu Oase", de data aceasta cu o echipa multinationala, condusa de celebrul antropolog american Erik Trinkaus, de la Universitatea Saint Louis.
Din echipa mai fac parte Vlad Codrea, de la Universitatea Babes Bolyai, Cluj-Napoca, portughezul Joao Zilhao, Ionut Paltean, de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, alti antropologi romani si un norvegian.
Sperantele cercetatorilor sunt mari, deoarece oasele umane au fost descoperite deasupra unui depozit de oase de animale, iar pana acum nu au avut loc sapaturi, declara Oana Moldovan, cercetator la Institutul de Speologie "Emil Racovita" din Cluj-Napoca, cea la care au venit speologii cu prima lor descoperire, mandibula.
Caractere arhaice unice
Ceea ce diferentiaza descoperirea din "Pestera cu Oase" de alte artefacte apartinand aceleiasi perioade, descoperite tot in Europa, este faptul ca oasele au caractere arhaice care nu au fost intalnite la alte schelete descoperite pe continent, spune Oana Moldovan.
"Alte asemenea fosile au fost descoperite in Franta si Anglia, datand de acum 31.000-32.000 de ani. Neandertalienii au evoluat in urma cu 400.000 de ani pana acum 75.000 de ani. In Europa au ajuns numai acum 75.000 de ani. Cei mai recent descoperiti au fost gasiti in Iberia, Crimeea si Croatia", a declarat Erik Trinkaus, prezent zilele acestea la Cluj pentru un program de conferinte pe tema "Despre cel mai vechi om modern fosil din Europa".
Pestera, capcana naturala?!
Pestera in care au fost gasite oasele este invaluita de mister. Nu se stie inca daca nu a functionat cumva ca o "capcana naturala", surpandu-se si prinzandu-si victimele captive, sau daca oasele descoperite au fost pur si simplu aduse de ape, in perioadele interglaciare. Oasele umane au fost descoperite deasupra unor oase de animale: ursus paeleus, capra libex, lilieci si alte mamifere mici. Pe peretii pesterii s-au descoperit zgarieturi, dar inca nu se stie cat sunt de vechi.
Povestea unei descoperiri de senzatie
"In primavara anului 2002, trei prieteni, speologi din Timisoara, cercetau o pestera din sud-vestul Romaniei. Nu era vorba despre o pestera importanta din punct de vedere speologic, nu este mare, nici senzationala. Era doar un depozit de oase de animale, printre care a fost gasit insa si acest maxilar. Timisorenii au luat legatura cu mine, iar eu am luat legatura cu cercetatori din Anglia, Danemarca si Statele Unite", isi aminteste Oana Moldovan de primii pasi ai unei descoperiri care a facut ocolul lumii. Descoperirea fosilei in Romania nu o mira pe cercetatoarea clujeana: "Pozitia geografica a Romaniei a fost extrem de importanta in acea perioada
Cercetarile lui Erik Trinkaus
Cercetatorul american Erik Trinkaus a mai fost implicat si in studiul scheletului de copil, datand de acum 25.000 de ani, descoperit la Abrido do Lagar Velho, Portugalia. Un alt proiect este acela vizand localitatile Dolni Vestonice si Pavlov, in sudul Moraviei, Republica Ceha, unde au fost gasite fosile datand de acum 25.000 - 27.000 de ani.
Nu sunt bani pentru paza
Finantarea lucrarilor se va
face din fondurile donate de
o fundatie americana, dar
acestea sunt insuficiente,
acoperind mai putin de
jumatate din costul
cercetarilor pentru anul
acesta, estimat la 40.000
de dolari. Contactata de
Institutul de Speologie clujean,
Academia Romana a
raspuns ca nu are bani, asa
ca acum cercetatorii
incearca sa obtina fonduri
prin diverse programe. Bani
nu sunt nici pentru paza
zonei si a artefactelor
gasite. "In mod normal,
oasele se pastreaza oriunde
in lume in case de fier, dar
Institutul nu are asa ceva",
spune Vlad Cornea. Nu sunt
bani nici pentru plata unui
seif bancar, adauga Oana
Moldovan. In ceea ce
priveste perimetrul in care
au fost descoperite oasele,
acesta este pazit mai mult
de Mama Natura, pentru ca
accesul este deosebit de
greoi. O securitate sporita
ar strica planurile celor care
fac afaceri cu artefacte sau
speologilor amatori, care,
din necunostinta de cauza,
ar putea distruge locul,
spune Stefan Milota.
(ORIANA TZELMAN
Cluj Napoca)