A incetat din viata unul din cei mai de seama istorici romani contemporani. Frontul carturarilor de elita devine, de astazi, mai sarac cu un giuvaer sclipitor. L-am cunoscut si ne-am cunoscut bine, vorbesc in cunostinta de cauza. Pleaca dintre noi academicianul de vasta cultura enciclopedica, un spirit de mare noblete si de vibranta traire umana. A descifrat o multitudine de izvoare stiintifice, a performat in informatia asupra mersului istoriei universale, a oferit cu generozitate specialistilor si publicului larg cititor o opera originala care va dainui peste timp. Se spune ca, indeobste, la creatori, opera bate omul sau invers. La mult regretatul istoric Florin Constantiniu, om si opera s-au ingemanat si s-au situat pe culmile cele inalte. A fost prietenos, deschis dialogului, polemicii cordiale, patriot luminat in profunzimea simtirii si expresiei, reper moral in societatea romaneasca. Iar opera istoriografica ii justifica din plin dragostea si interesul constant vii, manifestate de confratii de breasla, de multimea compatriotilor iubitori de istorie adevarata, de lumea stiintifica internationala. Carti si studii, articole, conferinte, cursuri si expuneri elaborate cu acribie stiintifica, cu fina inteligenta si har scriitoricesc aparte. Dupa cum nu pot fi uitate adevaratele regaluri in gustatele emisiuni de Televiziune ori spectacularele prelegeri de la Radio, de la Tribuna sau Catedra. L-am avut printre noi pe autorul sintezei de succes Istoria sincera a poporului roman, l-am pretuit deopotriva pe eruditul elegant, pe omul de aleasa delicatete sufleteasca. Insa abia acum, la despartire, resimtim cu putere socul trecerii sale in nefiinta. Am admirat, pana la idolatrie, omul, i-am apreciat pana la smerenie opera. O vom face mereu.
Dumnezeu sa-l aiba in paza!
Stelian Neagoe