Găurile din şosele, plătite de două ori cu banii noştri!

Gropile care au asediat drumurile României după primul fulg de nea vor fi acoperite din bani publici. Cu firme de mentenanţă plătite boiereşte şi constructori care şi-au asumat garanţia drumurilor reabilitate, craterele vor fi astupate tot de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR). Vor urma apoi procese peste procese pentru ca CNADNR să recupereze sumele de la firmele responsabile.

Pe zeci de sectoare de drumuri naţionale au apărut cratere serioase. Telefoanele au sunat neîncetat la sediul companiei. Şoferii anunţau cu regularitate, din diferite colţuri ale ţării, că drumurile sunt aproape impracticabile. Gropile au luat astfel, în scurt timp, locul nămeţilor. Pentru moment, reparaţiile vor fi suportate din fondurile CNADNR alocate întreţinerii drumurilor naţionale. Ulterior, compania urmează să îşi recupereze banii pe cale legală de la cei care au în garanţie diferite sectoare de drum. Un proces alambicat care explică de ce trăim într-o ţară cu doar două autostrăzi, nici acelea în bună condiţie. Reprezentanţii CNADNR explică dezastrul de pe şosele cu studii despre climă, în timp ce şoferii vorbesc despre calitatea proastă a asfaltului. Un lucru este cert! Ieri, în mai toată ţara se circula greu din cauza craterelor şi a degradării asfaltului.

AUTOSTRADA GROPILOR
Nici autostrada spre mare nu a scăpat de craterele din asfalt, porţiuni întregi fiind afectate. Sectoare ce au fost plombate abia anul trecut arată acum ca după bombardament. Şoferii dau vina pe asfaltul de proastă calitate, iar reprezentanţii CNADNR pe vremea capricioasă şi pe materialul antiderapant. Sectorul cu cele mai multe probleme pe Autostrada Soarelui este Drajna - Feteşti. Cum şi alte porţiuni au fost afectate, Poliţia a încercat să dirijeze corespunzător traficul. "Încă de ieri, mai mulţi participanţi în trafic au sunat la companie şi s-au plâns de starea carosabilului. În consecinţă, chiar de la primele ore ale dimineţii, Secţia de drumuri Călăraşi şi-a făcut datoria şi a semnalizat corespunzător sectorul Drajna - Feteşti. Pe autostradă se circulă cu 130 de kilometri pe oră şi este normal ca şoferii să fie avertizaţi că îi aşteaptă porţiuni cu gropi şi să reducă viteza considerabil. În jurul prânzului, echipele de intervenţie au început lucrările de reabilitare. Ar fi fost de dorit să putem interveni încă de acum două zile, dar, din cauza vremii, acest lucru nu a fost posibil", a explicat pentru Jurnalul Naţional Aurel Bălăjel, director întreţinere în cadrul CNADNR. Studiile pe care le deţine CNADNR par să dea vina pe climă, pe ciclurile de îngheţ/dezgheţ, diferenţe de temperaturi şi materialele antiderapante. Pe autostrăzile Europei însă, astfel de probleme nu par să existe. În România, din păcate, vremea este mai rea, autostrăzi nu prea avem, dar avem gropi. Ieri, mai toate direcţiile regionale de drumuri încercau să acopere în regim de urgenţă o parte din gropi. Sau măcar să le semnalizeze corespunzător soluţiei de avarie. S-a intervenit astfel pe cele mai circulate sectoare. Pe DN 7, cel mai tranzitat drum al ţării, se lucra ieri pentru acoperirea craterelor din asfalt la ieşirea din Piteşti. Pe DN 21, între Slobozia şi Drajna s-a intervenit, de asemenea, pentru ameliorarea stării drumului. Probleme sunt şi pe DN 2, între Bucureşti şi Buzău, sau pe DN 1, la ieşirea din Bucureşti. Probleme sunt şi pe DN 73, între Piteşti şi Câmpulung. Deşi abia a beneficiat de reparaţii, DN 73 nu arăta deloc bine, astfel încât ieri s-a luat decizia unei intervenţii rapide în cursul zilei de azi.

BUCUREŞTIUL, ASEDIAT DE GROPI
Probleme au apărut şi în oraşe. Chiar şi Capitala este plină de gropi formate imediat după prima zăpadă. Cele mai afectate sunt Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, Bulevardul Kisselef, Şoseaua Mihai Bravu, dar şi în zona Aviatorilor. Ieri dimineaţă, primarul general i-a convocat la sediul Primăriei Municipiului Bucureşti pe reprezentanţii firmelor responsabile cu întreţinerea şi garanţia străzilor. Sorin Oprescu le-a cerut acestora să intervină de urgenţă pentru a remedia gropile apărute în ultimele zile în carosabil. Reprezentanţii firmelor s-au angajat ca, în primă fază, să semnalizeze craterele din asfalt, urmând ca astăzi să le astupe. Reprezentanţii Primăriei vor verifica şi în următoarele zile modul cum societăţile responsabile cu întreţinerea şi garanţia străzilor îşi respectă obligaţiile contractuale, dar şi calitatea materialelor folosite pentru reabilitarea carosabilului. Pentru a acţiona cât mai eficient şi rapid, primarul general le-a oferit bucureştenilor un număr gratuit - 0800.800.882, la care pot fi semnalate toate problemele legate de calitatea asfaltului din Bucureşti.

HUNEDOARA, CAPĂT DE LINIE
Problemele cu drumurile par să nu se mai termine niciodată nici în judeţul Hunedoara. Reabilitat anul trecut, DN 7, între Deva şi Simeria, s-a umplut de gropi. Specialiştii spun că se va interveni pentru remedierea situaţiei, dar că aceasta va fi temporară, pentru că lucrări mai complexe nu pot fi executate până prin februarie-martie 2010. Astfel, şi cu DN 7 totul pare să funcţioneze ca în legenda Meşterului Manole: "Ziua ce făcea/ Noaptea se surpa/ Şi a doua zi iar/ Lucra în zadar". Probleme au apărut şi pe podul din localitatea Ilia, proaspăt reabilitat. Aici, Secţia de Drumuri Naţionale Deva a impus restricţii de circulaţie.

ETERNA REABILITARE
Pe de altă parte, cele mai mari necazuri sunt cu DN 66, în zona Călan - Dealul Haţegului, pe o porţiune de şapte kilometri. Drumul este în reabilitare, dar şi lucrările executate au început să se degradeze o dată cu răcirea vremii. DN 66, între Simeria şi Petroşani, porţiune de 79 de kilometri, a intrat în reabilitare în 2003. Pe această şosea nu mai fuseseră făcute lucrări capitale din 1966. Astfel, drumul a fost împărţit în trei tronsoane: Petroşani - Baru, Baru - Haţeg şi Haţeg - Simeria. Lucrările au fost încredinţate către trei firme, iar valoarea totală se ridica la 40,2 milioane de euro, în condiţiile în care reabilitarea trebuia finalizată în 2006. După numeroase întârzieri cauzate de lucrări suplimentare, exproprieri şi chiar din vina firmelor constructoare, costurile au crescut la 46,1 milioane de euro. Nici aşa lucrările nu au fost finalizate, iar acum pe o porţiune de şapte kilometri şi de ceea ce s-a lucrat riscă să se aleagă praful. Mai mult, drumarii declară că nici anul viitor lucrările nu vor fi gata.

Sibiu, drumuri bune... de reparat
După prima zăpadă căzută la Sibiu, drumurile principale ale municipiului dau semne de oboseală. În lipsa unei centuri ocolitoare care să preia traficul din oraş, cele mai afectate sunt străzile pe care sunt direcţionate maşinile de mare tonaj, unde au apărut gropi. Afectate sunt şi străzile aflate în lucru şi prinse de zăpadă nefinalizate. În aceste cazuri, straturile de uzură au fost măcinate, iar lucrările vor trebui reluate. Chiar şi aşa, deocamdată traficul în municipiul Sibiu se desfăşoară în condiţii decente. Potrivit Serviciului de relaţii cu presa din Primărie, după prima zăpadă, la Sibiu au fost folosite peste 600 de tone de sare şi peste 25 de tone de clorură de magneziu, care, aşa cum se ştie, afectează stratul de asfalt. Mirela Gligore, şef Serviciu relaţii cu presa, a informat că numărul utilajelor folosite la Sibiu au fost şapte: cinci sărăriţe dotate cu pluguri şi două pluguri semipurtate. (Dan Tomozei)

"Încă de ieri, mai mulţi participanţi în trafic au sunat la companie şi s-au plâns de starea carosabilului. Chiar de la primele ore ale dimineţii, Secţia de drumuri Călăraşi a semnalizat corespunzător sectorul Drajna - Feteşti"
Aurel Bălăjel - director întreţinere CNADNR