Geoană: În cel mai bun moment al istoriei în plan extern, România este vulnerabilă din interior

Mircea Geoană a spus că țara se golește de tineri, economia crește însă nu produce dezvoltare, inegalitățile să adâncesc.

„Statul român pare tot mai disfuncțional și nepregătit pentru a face față acestei complexități în creștere exponențială, neîncrederea cetățenilor în instituții și viitorul țării atinge cote abisale. Numesc asta paradoxul românesc: în cel mai bun moment al istoriei în plan extern, țara este mai vulnerabilă din interior decât oricând. Ce este de făcut? În primul rând, transformarea rolului și funcționalității Statului român. Un stat transformat, strategic în fixarea marilor direcții de dezvoltare, competent, agil și selectiv în execuția și implementarea acestor strategii. Formele fără fond trebuiesc evacuate fără întârziere din cultura politică românească. Modul de funcționare al politicului românesc trebuie regândit din temelii. Meritocrația și competența trebuie să înlocuiască în viața publică a cetății actuala politică de clan și cumetrie”, spune Mircea Geoană.

În al doilea rând, potrivit secretarului general adjunct al NATO, e nevoie de reinventarea modelului economic și a contractului social, într-un New Deal românesc, despre care s-a mai vorbit.

Acesta trebuie bazat pe trei axe de forță: „Asumarea unei politici de coeziune teritorială și socială accelerată, singura care poate duce România la un adevărat salt de dezvoltare. Nu prin abandonul zonelor mai sărace, ci prin implicarea acestora. Nu prin laissez-faire economic, darwinism social și clientelism degradant ca până acum, ci prin solidaritate, responsabilitate și simț comunitar. Găsind un răspuns credibil la lipsa de oportunități economice și servicii publice în imensa majoritate a teritoriului național, nu doar vom stopa, dar vom și inversa exodul tinerilor. Creând o variantă românească a ceea ce britanicii numesc leveling up, ridicarea întregii Marii Britanii, nu doar a Londrei și a marilor orașe. Un plan pe care-l putem numi Provincia la Putere, stimulând dezvoltarea nu doar a orașelor mari, dar și a celor mici și mijlocii și a mediului rural. Efectele de coeziune socială și teritorială vor aduce și dinamism economic și rate de creștere superioare, creând locuri de muncă, stopând și inversând tendințele actuale de emigrare a tinerilor români și riscurile mari ale importului necontrolat de forță de muncă - si de probleme sociale si politice - pe care le vedem în Vestul Europei, in aceasta perioada de tumult in Orientul Mijlociu”, mai spune Geonă.

Apoi, mai spune el, e nevoie de asumarea inovării ca principal motor de creștere și dezvoltare a societății. Adoptând o stare de spirit și o cultură a inovării în toate domeniile societății - în politică, economie, educație, sănătate, cercetare, în mediul civic, academic și intelectual, în politica externă și de securitate națională, România poate și trebuie să devină o adevărată Innovation Nation.

„Regândirea profundă a organizării și finanțării cercetării și inovării, inclusiv în zona capitalului de risc, având universitățile ca partener privilegiat al Statului și al sectorului privat, întreg sistemul de educație trebuie regândit în logica formării tinerilor pentru meseriile viitorului. România poate deveni un campion al democrației digitale și al răspunsurilor civice pentru oceanul de probleme sociale cu care se confruntă zonele și segmentele de public sărace și vulnerabile, inclusiv și în special copiii de la țară și orașele mici și din comunitățile rroma. A treia mare axă este transformarea României într-o Poartă a Europei de Comerț, Transport și Investiții într-o logică 360 de grade. În alte cuvinte, să ne punem întreaga geografie la treabă. România trebuie să devină, nu doar un actor strategic de prim rang pe flancul estic, ci și campioana unui nou Coridor Economic și de Securitate Nord-Sud și Est-Vest”, afirmă Mircea Geoană.

Mircea Geoană a mai spus, la Iași, că profitând și investind în venirea - pe verticală - a Finlandei și Suediei în NATO, dar și - pe orizontală - în integrarea Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei și a Balcanilor de Vest în familia europeană sau euroatlantică, după alegerile europene din iunie 2024 și în logica reconstrucției Ucrainei, trebuiesc reluate energic demersurile de resuscitare a Coridorului Transeuropean numărul IX, „abandonat din motive obscure de pe harta marilor axe de transport europene convenite în 1997”.

„Coridorul VII - Dunărea trebuie regândit în noua paradigmă strategică și comercială dată de războiul din Ucraina. Nu doar dragarea Dunării este imperios necesară, ci și construirea unui nou pod între România și Bulgaria, un punct de blocaj pe fostul-viitor Coridor IX legând Grecia, Bulgaria, România, R. Moldova, Ucraina, Polonia și zona scandinavă. De la Giurgiu la Vicovu de Sus, România ar dispune de cel mai lung parcurs, de 550 de kilometri, oferind și estului țării avantajele pe care proximitatea de occident a oferit-o vestului României în aceste decenii. Astfel, vom putea identifica resursele locale, naționale, regionale, europene și private pentru ancorarea Republicii Moldova și a Ucrainei de Occident. Trenuri pe cale ferată europeană de la Iași la Chișănău și de la Galați la Odesa încetează să mai fie o utopie sau vestigii ale erei sovietice, ci răsăritul unei Europe reconstituite. Șosele moderne care să lege Chișinăul de Iași, Târgu Mureș de Vestul Europei nu vor mai fi întinse pe decenii de promisiuni neonorate. Conducte de gaze și fibră optică, inclusiv pe sub Marea Neagră, încetează să mai fie extravagante comerciale, ci necesități strategice și economice de legare a Europei către Caucaz și Asia Centrală, dar și de noul Coridor Economic India-Europa, lansat de președintele Biden si premierul Modi la Summit-ul G20 de la New Delhi si in care Arabia Saudită, Emiratele Unite Arabe, Israel si zona noastră vor juca un rol-cheie”, mai spune secretarul general adjunct al NATO.

Și administrația românească va trebui să se modernizeze pentru a putea face unor sarcini atât de complexe. Astfel, spune Geoană, unificarea punctelor de trecere a frontierei cu toți vecinii noștri, așa cum au făcut-o de mulți ani Polonia și Ucraina, reprezintă doar primul pas. El vorbește despre construcția de noi poduri peste Prut și peste Siret, către Cernăuți, Maramureșul istoric și Vestul Europei.

(sursa: Mediafax)