Patru orașe din bazinul Ruhr – Duisburg, Gelsenkirchen, Dortmund și Hagen – au retras ajutoarele sociale pentru 1.181 de cetățeni români și bulgari în 2025, ca răspuns la migrația legată de fraudă socială. Măsura, bazată pe legislația UE, revocă libera circulație dacă munca nu asigură traiul minim.
Diferențe șocante între orașe
Aplicarea regulilor variază radical, dincolo de mărimea populației:
-
Duisburg: 556 cazuri
-
Gelsenkirchen: 506 cazuri
-
Dortmund: 116 cazuri
-
Hagen: doar 3 cazuri
În Gelsenkirchen, pragul e dur: veniturile trebuie să acopere cel puțin o treime din nevoile de trai. Un șef anonim din biroul de imigrație explică: „Aceste venituri nu sunt suficiente pentru a stabili statutul de angajat. Atunci emitem o decizie de pierdere a dreptului de ședere pentru părinți și copii, iar întreaga familie este obligată să părăsească țara.” Instanțele confirmă practica.
Hagen: 10 milioane euro pe an, sub presiune
Orașul găzduiește 7.000 de imigranți români și bulgari, mulți romi, cu 55% dependenți de ajutoare – cost anual de 10 milioane euro.
Primarul Dennis Rehbein (CDU) critică regulile UE: „În prezent, regula UE spune că oricine lucrează cel puțin 5,5 ore pe săptămână este considerat angajat și are dreptul la prestații sociale. Este mult prea puțin. Sunt câteva sute de euro pe lună, suficient doar pentru a fi considerat angajat, dar nu poți trăi din asta în Germania.” El promite mai multe retrageri, potrivit Westdeutscher Rundfunk.
„Dar imigrația direcționată către sistemele sociale — și aceasta există cu siguranță — provoacă respingere pe scară largă. Oamenii sunt clar împotrivă, iar chiar persoane cu background migrațional îmi spun că trebuie să acționăm. Nu este corect, pentru că unii au construit ceva aici și au muncit din greu, iar acum văd că pentru alții este mai ușor.”
Trucurile clanurilor est-europene: fraudă la miliarde
Un investigator dezvăluie metodele clanurilor din România și Bulgaria: afacerile fictive (300 euro salariu mic pentru beneficii), aparate de slot manipulate (mai profitabile decât drogurile), case de marcat "stricate" în baruri, un singur "angajat" per familie extinsă, proprietăți imobiliare prin interpuși, fraude în îngrijire (peste 20.000 cazuri în 2024), mașini de lux închiriate fictiv și bunuri scumpe sub nume false. Pedepsele? Doar amenzi, spre deosebire de jaful armat (min. 5 ani).
Autoritățile verifică doar pe baza informațiilor concrete, evitând discriminarea. Semnalul e clar: Germania închide robinetul pentru cei care abuzează sistemul.


