Ghica şi Dănileţ, prezenţi abuziv în CSM

10 Mar 2013 • 21:53

Oana Schmidt-Hăineală confirmă că cei doi au apelat la un tertip ieftin pentru a rămâne în Consiliu, atunci când au atacat revocările la instanţa supremă şi nu la Curtea de Apel Bucureşti
Lovitura năucitoare pentru revocaţii din CSM Alina Ghica şi Cristi Vasilică Dănileţ, scrie lumeajustitiei.ro. CSM a publicat Hotărârile 162 şi 163 din 26 februarie 2013, prin care Ghica şi Dănileţ au fost revocaţi din CSM, hotărâri semnate de preşedinta Oana Schimdt-Hăineală, în a căror motivare se precizează însă negru pe alb că revocarea vizează cariera judecătorilor. Cu alte cuvinte, hotărârile de revocare nu pot fi atacate pe cale specială la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum au făcut cei doi revocaţi, ci la Curtea de Apel Bucureşti. De asemenea, ţinând cont de acest aspect, reiese cât se poate de clar că atacarea celor două hotărâri la ICCJ nu atragesuspendarea executării lor. Ceea ce înseamnă, spunem noi, că Ghica şi Dănileţ ocupă în mod abuziv un loc în CSM şi continuă să îşi încaseze ilegal salariul de la Consiliul Superior al Magistraturii. Iar pentru acest lucru ar putea fi trasă la răspundere chiar Oana Hăineală, în calitatea ei de ordonator de credite din CSM, dacă continuă să-i plătească pe cei doi, în condiţiile în care a semnat un document ce demonstrează că cei doi nu mai au niciun raport de muncă cu această instituţie, fiind revocaţi din 26 februarie 2013.

Nu ştim acum dacă este vorba despre o scăpare a Oanei Hăineală, o neputinţă în a putea ascunde faptul evident pentru toată lumea că hotărârile de revocare nu vizează cariera magistraţilor sau de o trădare... Oricum ar fi, un lucru este clar: tertipul ieftin la care au apelat Ghica şi Dănileţ pentru a mai rămâne ceva timp în CSM a fost dat în vileg chiar în două documente ce poartă semnătură Oanei Hăineală. Iată paragraful în care se precizează că hotărârile de revocare nu vizează cariera magistraţilor: “În şedinţa în care a analizat sesizarea privind revocarea membrului Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul a avut în vedere strict aspectele de legalitate privind această procedură, dat fiind faptul că, aşa cum s-a arătat anterior, prevederile din Capitolul II, Secţiunea a 2-a din Legea nr. 317/2004, denumită “Alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii”, nu sunt aplicabile în specificitatea lor, deoarece în acea procedură legiuitorul a înţeles să prevadă expres contestaţia ca şi cale de control a anumitor proceduri, precum şi termenul aferent de exercitarea a acesteia, dispoziţii care nu pot fi aplicate în situaţia revocării.
De asemenea, faţă de susţinerea membrului Consiliului supus procedurii de revocare în sensul că s-ar tinde la o sancţionare a sa pentru anumite activităţi desfăşurate pe durata mandatului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că revocarea nu este o sancţiune (sancţiunile aplicabile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii fiind aceleaşi ca ale judecătorilor şi procurorilor), aceasta reprezentând o retragere a mandatului, motiv pentru care ea se circumscrie funcţionării organului administrativ şi nu carierei judecătorilor sau procurorilor”.

Judecătorul Neacşu a sesizat Parlamentul
Între timp, judecătorul Adrian Toni Neacşu, un alt membru al CSM îndepărtat cu viteza vântului din acest organism după ce a criticat alegerea Oanei Hăineală în fruntea Consiliului, a sesizat Comisia de apărare din Camera Deputaţilor, cu privire la filajul la care a fost supus de către serviciile secrete. Conform lumeajustitiei.ro, Toni Neacşu a precizat, într-o postare pe Facebook, că vrea explicaţii cu privire la limitele în care un serviciu secret poate interfera cu activitatea membrilor CSM sau cu judecătorii din această ţară: “Am sesizat Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională cu privire la implicarea serviciilor secrete în dosarul deschis pe numele meu la DNA. Vreau explicaţii, vreau ca SRI-ul, după alţii DGIPI-ul, să dea explicaţii, să se lămurească limitele în care angajaţii serviciilor secrete pot interfera, cu sau fără mandat de siguranţă naţională, cu activitatea autorităţilor publice independente, cu activitatea membrilor CSM şi cu judecătorii acestei ţări”. Într-un comentariu făcut la aceeaşi postare, judecătorul Adrian Toni Neacşu a lăsat să se înţeleagă că în perioada următoare vor avea loc evenimente importante în sistemul judiciar: “Pe de altă parte nimeni nu va reuşi vreodată să dea afară ceea ce reprezint eu şi anume miile de judecători care nu mai suportă. Săptămânile următoare se vor juca toate cărţile pentru o justiţie cu adevărat liberă”.

Amintim că judecătorul Adrian Toni Neacşu a fost filat de unul din serviciile secrete din România, chiar şi în apartamentul său din Bucureşti fiind pus sub supraveghere. Adrian Toni Neacşu a declarat recent că serviciile secrete urmăreau nu de câte ori vine la serviciu, ci doreau să afle strategia pe care el împreună cu ceilalţi colegi ai săi din CSM urmau să o aplice ca reacţie la candidatura Oanei Hăineală la şefia CSM. De altfel, Neacşu a sugerat că filajul asupra sa a început după ce s-a auzit pentru prima dată despre intenţia Oanei Hăineală de a candida la preşedinţia CSM, ceea ce înseamnă că aceasta a ajuns în fruntea instituţiei şi cu ajutorul serviciilor secrete, mai scrie lumeajustitiei.ro.

Inspecţia CSM a descoperit probleme în dosarele noului şef al DNA
Prim-adjunctul procurorului general, Daniel Morar, a emis joi un ordin prin care s-a dispus, la cerere, încetarea din data de 11 martie a delegării Laurei Oprean în funcţia de procuror şef al DNA. Potrivit unui comunicat al Parchetului General, în funcţia de procuror şef al DNA va fi delegat Călin Nistor, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea cu grad profesional corespunzător PÎCCJ, în prezent ocupând prin delegare funcţia de şef al DNA Piteşti. Din 11 martie, Laura Oprean va fi delegată pe o perioadă de 6 luni în funcţia de procuror şef adjunct al DNA. Potrivit lumeajustitiei.ro, Călin Nistor are carenţe mari atât în ceea ce priveste activitatea sa de procuror, cât şi în ceea ce priveşte capacitatea sa de a conduce şi manageria eficient o instituţie. Inspecţia Judiciară a CSM a realizat anul trecut un control la DNA Piteşti, structura condusă de către Călin Nistor, acţiunea vizând perioada 2011 – primul trimestru al anului 2012. Cu această ocazie, deşi în cele din urmă s-a stabilit ca activitatea DNA Piteşti poate fi considerată bună, inspectorii CSM au găsit grave deficienţe în această structură, care au legătură directă cu managementul procurorului şef Călin Nistor.

Dosare nelucrate şi mod de lucru defectuos
Astfel, principala deficienţă se referă la lăsarea în nelucrare de către procurori a unor dosare pe perioade mari de timp. De asemenea, inspectorii au constatat că procurorii coordonaţi de Călin Nistor nu îşi stabilesc într-un mod adecvat priorităţile, menţinându-se astfel stocuri de dosare mai vechi de un an. În acelaşi raport sunt enumerate şi deficienţe ce ţin de activitatea de procuror a lui Călin Nistor. Reproşurile privesc existenţa unui număr semnificativ de dosare în care au fost constatate întârzieri în privinţa efectuării cercetărilor şi în soluţionarea cu celeritate a acestora. Sunt oferite şi câteva exemple de dosare în care modul de lucru al lui Călin Nistor a fost unul defectuos. Se poate observa că au existat dosare în care timp de un an nu a fost efectuat vreun act de cercetare penală. Lumeajustitiei.ro prezintă mai multe cauze ale lui Călin Nistor în care inspectorii CSM au constatat nereguli. Este vorba despre dosare privind abuzuri şi ilegalităţi în cazul unor lucrări de asfaltare, mituirea unor funcţionari publici, evaziune fiscală în valoare de aproape 6 milioane de lei, rambursări ilegale de TVA. În acest ultim caz este vorba despre o persoană cu funcţie de conducere la Direcţia Finanţelor Publice Argeş. Aceasta este cercetată pentru “comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal şi art. 8 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 (suspectată că a aprobat ilegal rambursări de TVA în sumă de 120.000 lei). În anul 2010 (luna decembrie), procurorul a dispus doar o delegare a ofiţerului de poliţie judiciară, pentru efectuarea unor acte premergătoare, iar în anul 2011 a fost emisă doar o adresă către Direcţia Finanţelor Publice. În anul 2012, începând cu luna martie, cercetările s-au intensificat, spre exemplu, fiind audiate un număr de peste 20 persoane. Cercetări efectuate în salturi, cu înregistrarea unor perioade relativ lungi în care dosarele au stat în nelucrare, au fost identificate şi în dosarele nr. …/2009, nr. …/2009, nr. …/2009 şi nr. …/2010 ale aceluiaşi procuror”, mai scrie luju.ro. (Textul integral pe www.lumeajustitiei.ro)