Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România şi Bulgaria sînt monitorizate în lupta anticorupţie chiar şi după aderare, deoarece cele 10 state primite în Uniunea Europeană în 2004 au slăbit lupta anticorupţie la scurt timp după aderare.
România şi Bulgaria sînt monitorizate în lupta anticorupţie chiar şi după aderare, deoarece cele 10 state primite în Uniunea Europeană în 2004 au slăbit lupta anticorupţie la scurt timp după aderare. Acesta este motivul invocat de preşedintele Grupului de State împotriva Corupţiei al Consiliului Europei (GRECO), Drago Kos, prezent în România pentru a prezida Conferinţa Europeană de Transfer al Bunelor Practici cu tema “Dezvoltarea unei culturi a cooperării şi parteneriatului pentru o utilizare corectă şi transparentă a fondurilor UE în România”. La evenimentul organizat de Eurolink – Casa Europei, DBB Akademie (Germania) şi Fundaţia Radio România şi găzduit de Casa Radio, şeful GRECO a dezvăluit situaţia deplorabilă a Bulgariei şi a punctat chestiuni importante pentru România.
FAZA A TREIA. Drago Kos a subliniat că România se află începînd de anul trecut în faza a treia de monitorizare, “cea mai importantă şi cea mai interesantă, pentru că monitorizăm modul în care statele implementează reglementările Consiliului Europei şi, pentru prima dată, monitorizăm transparenţa finanţării partidelor politice”. Subiectul este de mare interes, “pentru că este pentru prima dată cînd o organizaţie internaţională monitorizează acest subiect, crucial pentru dezvoltarea democraţiilor în Europa şi nu numai în Europa. Dacă spunem că partidele politice sînt nucleul democraţiei, iar fondurile lor hrănesc acest nucleu, vedem de obicei că politicienii nu vor să vorbească prea mult pe această temă”, a declarat Kos.
ROMÂNIA A DECĂZUT DUPĂ ADERARE. Oficialul GRECO a precizat că România este unul dintre statele în care standardele luptei împotriva corupţiei au decăzut după aderare. “Trebuie să spun că România este unul dintre exemplele de state în care standardele au decăzut după aderare şi, sigur, uneori acest lucru nu are consecinţe vizibile. Dar credeţi-mă că, în privinţa folosirii fondurilor UE, acest lucru poate avea consecinţe foarte vizibile şi dăunătoare României, dacă lucrurile nu încep să se îndrepte într-o perioadă foarte scurtă de timp”, a afirmat Drago Kos. Acesta s-a arătat însă optimist şi a subliniat că de aceea a şi acceptat invitaţia unui ONG, ca excepţie de la regulă, tocmai pentru că vrea să ajute România. “Sînt optimist. L-am cunoscut pe noul ministru român al Justiţiei, am o părere foarte bună despre el şi sînt sigur că, dacă va fi lăsat să-şi facă treaba, lucrurile se vor îmbunătăţi în scurt timp. Nu ştiu cînd vor începe să evolueze din nou lucrurile, pentru că ce spun acum spun în termeni practici, nu vorbesc despre documente, discuţii sau idei frumoase. Vorbesc despre schimbarea lumii în practică”, a subliniat Kos.
AVERTISMENT CU LISTA NEAGRĂ. “Nu aş vrea să vă aflaţi în situaţia de a vă confrunta cu procedurile OLAF, pentru că acestea sînt foarte stricte şi rigide şi indică toate deficienţele, eşecurile, problemele, corupţia. Se pot aplica sancţiuni foarte, foarte rigide, care pot merge pînă într-acolo încît să pună ţara pe o listă neagră şi nu veţi mai primi nici un fel de fonduri. Aşa că este important, nu numai pentru binele UE, cît şi pentru binele ţării, pentru credibilitatea sa şi pentru binele economiei sale, să folosească aceste fonduri europene în mod legal, imparţial şi profesional”, a susţinut Kos, atenţionînd că în această săptămînă experţi UE verifică stadiul luptei anticorupţie.
BULGARIA, ÎN PERICOL DE BLOCAJ. Drago Kos a afirmat în alocuţiunea sa că ţara vecină, colegă de aderare, este în pericolul de a i se bloca toate fondurile acordate din partea Uniunii Europene. “Sînt sigur că ştiţi că ţara vecină, Bulgaria, are probleme serioase, pentru că nu se ridică la nivelul aşteptărilor în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, fiind în pericol ca toate fondurile acordate din partea UE să fie blocate. Vă puteţi închipui ce poate să însemne acest lucru pentru orice ţară, nu numai pentru Bulgaria, pentru că au început atît de multe proiecte care se bazează pe fonduri europene”, a afirmat preşedintele GRECO, subliniind că blocarea va însemna finalul proiectelor.
ÎNDOIELI DESPRE GUVERNUL BULGAR. “Sînt sigur că vor exista îndoieli serioase în legătură cu responsabilitatea şi credibilitatea Guvernului bulgar, dacă acest lucru se va întîmpla. Ceea ce am văzut în noile state membre este o coborîre a standardelor şi nu există nici o reacţie din partea UE”, a mai subliniat Kos. Oficialul a găsit o mică vină şi în faptul că ţărilor primite în Uniune pe criteriul politic al luptei împotriva corupţiei nu le-au fost date instrucţiuni suplimentare în legătură cu criteriile pe care trebuie să le îndeplinească. “Aşa că orice a făcut, statul respectiv a primit laude din partea UE şi există un motiv simplu pentru asta nu aţi avut şi nu aveţi nici un standard pentru lupta împotriva corupţiei. Aşadar, de vreme ce după aderare lucrurile au început să involueze, asta s-a întîmplat pentru că nu au existat standarde pe care să le îndepliniţi, pentru că nu a fost clar de la început ce înseamnă acestea. Ele există acum, dar numai în ceea ce priveşte România şi Bulgaria. Nu putem să facem acest lucru faţă de celelalte zece ţări care au aderat în 2004”, a mai precizat Drago Kos.
OLAF ÎŞI EXTINDE PUTERILE. Oficialul a subliniat importanţa luptei anticorupţie, arătînd că pentru UE “corupţia este doar o altă faţetă a fraudei”. “Acesta este, de asemenea, un motiv pentru care mă aflu astăzi aici. Pentru Bruxelles, corupţia este echivalentă cu frauda. (…) Există numai o singură insituţie în Europa, în UE, care abordează această problemă, OLAF (Oficiul European Anti-Fraudă). Şi OLAF devine din ce în ce mai activ în zona corupţiei. Acum, OLAF nu îşi extinde puterile, ci devine puţin mai extins decît era înainte; pînă acum, OLAF nu făcea decît să protejeze interesele financiare ale UE, în ceea ce priveşte cheltuielile şi veniturile. Anul trecut, OLAF a început să vorbească şi despre corupţie, pentru că, în activitatea lor, cînd controlau modul de folosire a fondurilor, au descoperit că existau probleme majore în utilizarea acestor fonduri şi asta înseamnă corupţia. De aceea, OLAF are puteri concrete şi puternice în acest sens acum; dar în afară de OLAF nu se mai întîmplă nimic în UE”, a declarat Kos.
EXEMPLU CU DICHIS. “De exemplu, potrivit statutului GRECO, Comunităţile Europene pot fi membre al GRECO. Desigur, modalităţile implicării UE nu sînt specificate acolo. Se spune simplu că, dacă devin membre ale GRECO nu ştiu dacă vor deveni vreodată membre ale GRECO dar, dacă devin membre ale GRECO, pot avea drepturi depline, ceea ce înseamnă că vor trebui să se supună aceloraşi proceduri de monitorizare la care sînt supuse statele. Vă puteţi imagina ce s-ar întîmpla dacă GRECO ar trimite o echipă de evaluare la Bruxelles, să monitorizeze ce face Comisia Europeană în lupta împotriva corupţiei?!”, a întrebat retoric preşedintele GRECO.
