Greva dascălilor, episodul III

Protestelele dascălilor din această toamnă seamănă izbitor cu cele din 2000 şi 2004. Greva generală are loc înainte de alegeri, profesorii cer majorări salariale pe care Executivul nu le poate acorda. Premierul promite o nouă lege a salarizării bugetarilor, care nu ajunge niciodată în Monitorul Oficial, din cauză că se schimbă
Guvernul.

Profesorii vor fi în grevă de avertisment luni, 10 noiembrie, între orele 12:00 şi 14:00. Peste încă o săptămână, şcolile se vor închide, iar dascălii vor începe greva generală pe perioadă nedeterminată, până când vor obţine creşterea salarială dorită.
După două ore de proteste sau după săptămâni de vacanţă forţată, elevii vor avea de recuperat pagini întregi de materie pierdută, dar şi lucrările, tezele pe care nu le vor da la timp. Ei vor fi nevoiţi să înveţe comasat pentru orele care nu s-au făcut sau să meargă la şcoală sâmbăta. Dascălii, care nu sunt plătiţi pentru perioada în care se află în grevă, ar putea să-şi primească banii, după ce vor recupera orele pierdute.
Toate aceste scenarii au fost scrise deja, atât în anul 2000, cât şi în 2004 – când s-a înregistrat cea mai lungă grevă din învăţământ. Ca şi în această toamnă, dascălii au intrat atunci în grevă în ani electorali, cerând majorări salariale. După mai multe săptămâni de stat acasă, cadrele didactice s-au întors la catedră cu lefuri mai mici decât şi-ar fi dorit şi cu promisiunea unei legi a bugetarilor. Guvernul nu şi-a onorat nici până acum angajamentul.

ANUL 2000
Prima grevă de amploare în Educaţie a fost declanşată pe 24 ianuarie, când profesorii afiliaţi Federaţiei Sindicale "Spiru Haret” au refuzat să intre la ore, timp de cinci săptămâni. Mişcarea lor de protest a dat însă rezultate. Sindicaliştii au obţinut o majorare salarială de 80%, în două tranşe, după mai multe runde de negocieri cu Executivul.

ANUL 2004
Profesorii au cerut atunci salarii mai mari cu 50%, acordarea a 5% din PIB pentru Educaţie şi recalcularea salariilor pe ultimii trei ani. După discuţii nenumărate, cadrele didactice au obţinut o creştere salarială de aproximativ 27%, care nu i-a mulţumit. Astfel, au intrat din nou în grevă, în 2005, solicitând alocarea a 6% din PIB pentru Educaţie, salarii dublate până în 2007, o lege a salarizării pentru angajaţii din sistemul bugetar şi fonduri suplimentare pentru infrastructură.
Ministrul Educaţiei de atunci, Mircea Miclea, care era în asentimentul dascălilor, a cerut 5% din PIB pentru Educaţie, faţă de 3,8%, cât era prevăzut în buget. Din cauză că nu a obţinut ceea ce solicita, Miclea şi-a dat demisia pe 11 noiembrie.

Şi în 2008, dascălii au rămas fără ministru, după ce Cristian Adomniţei a fost demis de premierul Călin Popescu Tăriceanu, chiar în timpul negocierilor. Dacă în această toamnă, noul ministru, Anton Anton, a fost pus să discute cu protestatarii, în 2004, noul numit, Mihail Hărdău, i-a dat în judecată pe profesori. Mai exact, în timp ce negociau cu profesorii, Mihail Hărdău a chemat în instanţă sindicatele. Asta se întâmpla la o săptămănă după ce greva începuse. Mişcarea de protest a durat 22 de zile, până la sfârşitul lui noiembrie. Greva s-a încheiat cu un acord între Guvern şi sindicate. Premierul Tăriceanu a dispus atunci alocarea a 4,8% din PIB pentru Educaţie, încă 1% pentru proiecte şi o mărire salarială de aproape 12%. De asemenea, Executivul s-a angajat să elaboreze, până la 15 aprilie 2006, un proiect de lege privind salarizarea personalului bugetar. Acelaşi lucru pe care l-a repropus în 2008.

Cum au crescut lefurile profesorilor

Anul    Salariul mediu net lunar
2000     205 lei
2004     648 lei
2008     1.385 lei*
*salariul aferent lunii august
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

"Eu aş propune să facem o grevă a părinţilor în momentul în care se vor decide să înceapă cursurile. Adică să nu mai trimitem copiii la şcoală. Auzi, să îngheţe anul şcolar. Dar nu se gândesc că aceşti copii pierd un an din viaţă?"
spunea Geta,mama unui elev, în 2005