Grindu Chituc - Autoritatile tac in mod suspect

Autoritatile de la Bucuresti nu reactioneaza in fata ilegalitatilor de la Grindu Chituc. In timp ce una dintre zonele de maxima protectie ecologica din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este data gratis, Ministerul Mediului nu are nici o reactie.

Pentru Grindu Chituc, una dintre cele mai valoroase zone naturale din judetul Constanta, pare sa nu mai existe sperante ca va scapa de interesele afaceristilor din zona care vizeaza transformarea sa intr-un proiect turistic si imobiliar de anvergura. Chichita legislativa gasita - retrocedarea terenului de pe grind satenilor din localitatile invecinate (Corbu, Sacele si Mihai Viteazu), de la care sa fie apoi rascumparat - pare sa functioneze fara ca nimeni de la centru sa se sesizeze. La sfarsitul saptamanii trecute, Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate din Constanta a luat in discutie reconstituirea dreptului de proprietate in Grindu Chituc in conditiile in care zona nu a fost niciodata detinuta cu acte de cineva, pe grind nu s-a facut agricultura si nici nu au existat case, depozite sau alte constructii. S-a decis cedarea catre sateni a circa 600 de hectare din cele aproximativ 2.300 de pe grind. Decizia este profund ilegala: nici un comitet si nici o comisie nu are dreptul sa decida retrocedari, sa dea autorizatii sau sa hotarasca ceva in legatura cu grindul, pentru ca zona este parte a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, perimetru cu reglementari extrem de stricte unde singurul for care decide este Administratia Rezervatiei. Mai mult decat atat, Grindu Chituc este una dintre cele 18 zone de protectie maxima din RBDD, ceea ce presupune ca nici un fel de activitate economica nu se poate desfasura aici si pana si accesul este restrictionat.

HABITATE DISTRUSE. Multi experti sunt de parere ca Grindu Chituc este cel putin la fel de valoros ca Delta Dunarii. Si asta pentru ca pe grind cuibaresc multe specii de pasari, foarte importanta fiind cea de pelican cret. In acest sens, in urma cu cativa ani s-au facut aici lucrari pentru intretinerea habitatelor, realizate cu fonduri europene. Zona este valoroasa si pentru vegetatie, dar si pentru soluri, oferind informatii foarte valoroase despre geneza si evolutia Dobrogei. Tot acest paradis natural ar putea fi distrus cat de curand, pentru ca afaceristi de tot felul au pus ochii pe el si vizeaza transformarea lui. Informatiile noastre arata ca exista mai multe proiecte, de la cartier de vile exclusivist, la statiune turistica.

LOCALNICI SCEPTICI. Satenii din Corbu nu par prea incantati de ideea de a primi teren pe Grindu Chituc. Potrivit presei din Constanta, satenii spun ca Grindu Chituc este teren pe care sa nu il pot exploata. "Nu avem ce sa facem cu teren in Grindul Chituc. Pamantul de acolo nu este fertil si nu se poate cultiva, iar pentru constructie unei case nici nu poate fi vorba. Este mult prea departe de sat si nu ajunge nici o utilitate acolo. In plus, se afla in Biosfera si am auzit ca legea interzice interventia omului acolo", a spus pentru Marian Dobrisan, localnic, pentru Telegraful de Constanta. Oamenii se plang ca pe grind nici clima nu este prea prietenoasa. Vara este seceta si caldura excesiva, iar iarna climatul este subpolar.

NEPASARE. Desi braveaza si nu rateaza nici o ocazie de a iesi in public pentru a sustine ca apara interesele ecologice, Ministerul Mediului tace malc in chestiunea Grindu Chituc. Ministrul Mediului Sulfina Barbu nu raspunde, ca de obicei, la telefon pentru a oferi lamuriri, iar subalternii sai se intrec in declaratii hilare, spunand ca Grindu Chituc nu se afla in proprietatea ARBDD, ci doar in administrarea institutiei... Dupa aceasta logica, si cu terenul de sub Autostrada Soarelui se poate intampla orice pentru ca nu se afla in proprietatea Ministerului Transporturilor. Edilii din Constanta, prin vocea prefectului Danut Culetu, apara decizia Comisiei Judetene pentru Dreptul de Proprietate si spun ca nu exista interese politice. Culetu pretinde ca decizia de saptamana trecuta e menita sa apere doar drepturile populatiei locale.

PRECEDENTE

Un caz similar s-a petrecut la inceputul anului 2000 la Sulina. Un grup de investitori a inaintat un proiect de construire a unei statiuni turistice gigant pe plaja localitatii. Proiectul, care presupunea aducerea a tone de balast numai pentru fundatii, nu a primit avizele de mediu de la fostul guvernator al Deltei, Virgil Munteanu. Investitorii nu s-au dat batuti si, cu complicitatea primarului din Sulina Aurel Dimitriu, au trecut plaja de la Sulina din domeniu public de interes national in domeniu public de interes local. Pe firul ingineriei a intevenit Parchetul National Anticoruptie, in 2003, astfel ca proiectul a fost ingropat. Plaja care incepe la Sulina si se termina la nord de Constanta (cuprinzand si Grindu Chituc) este cea mai lunga plaja salbatica ramasa in Europa. Numeroase specii de plante protejate cresc aici, unele dintre ele fiind chiar pe lista rosie. Cel mai bun exemplu este volbura de nisip care creste numai in zona plajei de la Sulina.