Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Primarul Sibiului, Klaus Werner Iohannis, este principalul motor al unei reţele care a retrocedat “in integrum”, scoţând din patrimoniul public, multe din clădirile de patrimoniu ale oraşului, cu excepţională valoare culturală şi istorică. În 3 noiembrie, Corpul de Control al Guvernului a început verificări la Sibiu, după ce Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor a constatat nereguli. În anul 2010, Klaus Iohannis a fost şi primar şi preşedinte al Comisiei de retrocedări a municipalităţii. Atunci au fost retrocedate numeroase clădiri şi terenuri, între care Palatul Brukenthal, Filarmonica, sediul Inspectoratului şcolar, şcoli, grădiniţie, toate în favoarea Forumului Democrat German, prin Consistoriul evanghelic. Iohannis, el însuşi un campion al achiziţiilor imobiliare litigioase, i-a făcut fericiţi nu doar pe cei din Biserica Evanghelică şi Forumul Democrat German. Un lider PDL-PNL, Ştefan Max Baune, furnizor al municipiului cu autobuze second-hand, a primit 16 case. Presa de investigaţii descrie o reţea coordonată din Germania care, prin intermediul Clubului Economic German, acţionează pentru accelerarea retrocedărilor în favoarea Consistoriului Evanghelic German. Sunt nominalizaţi Şteffan Mildner, Max Baune, Andreas Huber, Astrid Fodor ca formând reţeaua lui Klaus Iohannis.
Pentru apetitul în afacerile imobiliare dubioase, candidatul la preşedinţie este de altfel “alintat” cu numele de Haus Iohannis.
__________________________
Forumul Democrat al Germanilor, profitor imobiliari
Retrocedarea unui ansamblu imobiliar din centrul Sibiului, aflat pe strada Magheru 1 – 3, către Forumul Democrat al Germanilor din România – FDGR este un caz revoltător, arată ancheteonline.ro Acest impozant imobil situat în centrul oraşului este un monument istoric renovat din bani publici şi a fost revendicat în instanţă în 1993, invocându-se că FDGR ar fi succesorul de drept al unei fundaţii de caritate care a funcţionat până la instaurarea regimului comunist. Nu există absolut niciun act la dosarul de retrocedare depus în instanţă care să probeze faptul că FDGR are dreptul juridic de a fi declarat oficial continuatorul acestei fundaţii. Primăria Sibiu şi Consiliul Local nu au întreprins niciun demers pentru a apăra domeniul public al sibienilor, susţinînd în instanţă că nu se opune acestei retrocedări. Acest imobil a fost rechiziţionat de Grupul Etnic German, organizaţie hitleristă care a funcţionat în România, între 1940 şi 1944. Conform unui Decret Regal din 8 octombrie 1944, consfinţit prin documente internaţionale după cel de-al doilea război mondial, statul român a devenit proprietarul clădirii, mai arată jurnaliştii de la ancheteonline.ro. Toate legile interne şi internaţionale din 1945 încoace statuează că imobilele care au aparţinut organizaţiilor fasciste, hitleriste sau colaboratoare ale regimului nazist sunt confiscate şi trec în proprietatea statului. Aşa s-a întâmplat şi cu imobilul din str. Magheru 1-3 care a fost naţionalizat de drept şi nu abuziv înainte de 6 martie 1945. Cu toate acestea, monumentul istoric a ajuns în proprietatea FDGR, statul fiind păbubit cu peste 1,5 milioane de euro.
FDGR, urmaş al baronului?
Baronul sas Von Reissenfels a înfiinţat o fundaţie care să-i adminsitreze averea imobiliară după moartea sa. Această fundaţie a funcţionat până în 1940 când, după înfiinţarea Grupului Etnic German, a intrat în proprietatea acestei organizaţii hitleriste. Ancheteonline.ro mai arată că toate bunurile care a aparţinut comunităţii săseşti, inclusiv imobilele din centrul Sibiului, au ajuns în posesia Grupului Etnic German în urma unui decret semnat în 1940, dar şi a unui acord încheiat de Grupul Etnic German cu Biserica Evanghelică în 1942. În 1944 s-a decis confiscarea tuturor bunurilor care au aparţinut organizaţiilor ce au colaborat cu Germania nazistă, iar imobilele din strada Magheru 1-3 au intrat în proprietatea statului. FDGR s-a înfiinţat imediat după Revoluţie ca reprezentantă a saşilor şi şvabilor România şi s-a autodeclarat continuatorul fundaţiei care administrează Fondul baronului von Reissenfels.
Tribunalul Sibiu îi recunoaşte acest drept în 1993 printr-o sentinţă absurdă, pentru că FDGR nu are nimic în comun cu această fundaţie şi nici cu administrarea averii lăsate moştenire de baronul sas. Tot în 1993, FDGR a devenit proprietarul imobilului din Magheru 1 – 3. Trebuie precizat că Fundaţia Reissenfels a funcţionat ca o asociaţie familială de caritate, în timp ce FDGR este o organizaţie politică, având acelaşi statut ca şi UDMR. Cele două organisme au funcţionat în perioade diferite, având scopuri şi obiective diferite. Fundaţia Reissenfels s-a ocupat de ajutorarea nevoiaşilor din Sibiu, indiferent de etnie sau religie. În schimb, FDGR Această reprezintă numai interesele comunităţii germane, nu numai din Sibiu ci din toată ţara.
Abuzurile lui Iohannis
FDGR şi reprezentanţii săi, cum ar fi primarul Klaus Iohannis, au luat decizii discreţionare, alungând oameni sărmani din casele lor, mai arată ancheteonline.ro. În testament, baronul Reissenfels cerea ajutorul Primăriei Sibiu pentru a pune în aplicare măsurile sociale de ajutorare a celor nevoiaşi. Ce a făcut însă primăria Sibiu, reprezentată de Iohannis, şeful FDGR, succesorul Fundaţiei Reissenfels? După ce locatarii de la adresa Magheru nr.5 (imobil legat de sediul Forumului German) şi-au cumpărat apartamentele în baza legii 112/1995, FDGR în complicitate cu Primăria, prin abuz, i-au alungat pe oameni în stradă. Klaus Iohannis, în calitate de preşedinte al FDGR şi de primar al Sibiului, nu a ţinut cont de o eroare din Cartea Funciară, eroare recunoscută chiar de Forum în 1993, ci a profitat de situaţie pentru a-i alunga pe oameni din casele lor. Oamenii s-au dus în audienţă la primarul Iohannis care le-a arătat pumnul şi i-a ameninţat cu un proces nemţesc. Cel care a condus FDGR în perioada în care statul român pierdea prin înşelătorie imobilul din Magheru nr.1 – 3 este Paul Philippe, un apropiat al lui Klaus Iohannis. Philippi s-a înrolat voluntar în 1942 în structurile Wehrmacht şi a luptat pe frontul de răsărit. După 1944 s-a refugiat în Germania, dar a fost arestat de americani, care l-au internat 30 de luni într-un lagăr pentru “denazificare”. După 1989 a venit în ţară şi a fost membru fondator al Forumului Democrat al Germanilor din România. În 2000, primarul Klaus Iohannis i-a conferit lui Philippi ordinul “cetăţean de onoare al Municipiului Sibiu”.
Imobile retrocedate către Forumul Democrat al Germanilor din România: Inspectoratul şcolar Judeţean Sibiu (str.Berăriei, nr 2), fostul sediu Filarmonica de stat Sibiu(transformat în restaurantul Hermania), ( str. Filarmonii nr.2), Serviciul Judeţean Ambulanţa Sibiu ( str. Funarilor nr.1), sediul FDGR din Piaţa Mare, dar şi multe alte clădiri din centrul istoric.
Citește pe Antena3.ro
