Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 40 de zile după Paști, creștinii ortodocși celebrează Înălțarea Domnului, unul dintre cele mai importante momente din calendarul creștin. Sărbătoarea amintește de momentul în care Hristos S-a înălțat la cer, de pe Muntele Măslinilor, în prezența ucenicilor săi.
Potrivit credinței creștine, înainte de Înălțare, „Mântuitorul le-a promis apostolilor că va trimite Duhul Sfânt”, făgăduință care „avea să se împlinească la Rusalii”. Din acel moment, sărbătoarea a fost marcată distinct, în joia din cea de-a șasea săptămână după Paști, fiind considerată una dintre marile sărbători care a marcat trecerea către o nouă etapă a creștinismului.
Locul Înălțării, aflat la Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, este și astăzi unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj pentru creștini. Acolo se află o capelă construită în jurul unei pietre despre care se spune că păstrează urma piciorului lui Hristos.
Înălțarea este și Ziua Eroilor, sărbătoare dedicată celor care și-au pierdut viața în războaie, în închisori sau în lagăre și în toate bisericile ortodoxe sunt oficiate slujbe de pomenire. Potrivit Patriarhiei Române, joi, la ora 12.00, clopotele lăcașurilor de cult din întreaga țară vor răsuna joi în memoria eroilor români.
Legătura dintre Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor datează din anul 1920, când Biserica Ortodoxă Română a decis ca această sărbătoare să fie dedicată și memoriei eroilor români căzuți în războaie. Ulterior, statutul Zilei Eroilor a fost recunoscut și prin lege.
Sfinții Împărați Constantin și Elena, doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români, sunt sărbătoriți tot pe 21 mai. Împăratul Constantin este considerat unul dintre personajele decisive pentru istoria creștinismului pentru că a permis oficial practicarea religiei creștine în Imperiul Roman. Mama sa, Elena, este cunoscută în tradiția creștină pentru descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim și pentru ridicarea mai multor biserici în locuri sfinte.
Pentru contribuțiile pe care le-au avut la dezvoltarea creștinismului, sfinții Constantin și Elena au fost numiți „întocmai cu apostolii”.
Sărbătoarea este una dintre cele mai importante din an pentru cei care poartă aceste nume, sfinții fiind considerați ocrotitorii spirituali a peste 1,5 milioane de români. Aproape un milion dintre cei care își serbează numele în această zi sunt femei.
Dincolo de slujbele religioase, Înălțarea Domnului rămâne una dintre sărbătorile în jurul căreia s-au păstrat numeroase tradiții populare în multe zone din România.
De la Înălțare și până la Rusalii, credincioșii se salută cu formula „Hristos S-a Înălțat!” și răspund „Adevărat S-a Înălțat!”. În unele regiuni, se duc la biserică pâine, brânză, ceapă verde sau alte alimente care sunt împărțite apoi drept pomană pentru cei morți.
În multe comunități din România, mai ales la sate, sărbătoarea este însoțită și de obiceiuri despre care oamenii cred că aduc protecție și liniște în gospodărie. Frunze de nuc, tei sau paltin sunt așezate în porți, la ferestre ori lângă icoane, după ce au fost sfințite la biserică.
În alte locuri, oamenii încă mai ies la hore și petrec împreună, așa cum se întâmpla odinioară la marile sărbători. În lumea satului, Înălțarea este legată și de numeroase obiceiuri dedicate animalelor și începutului sezonului agricol: vitele sunt însemnate, caiii sunt îngrijiți și lăsați să se odihnească, iar oamenii evită să înceapă lucrări importante la câmp.
Tradițiile diferă de la o regiune la alta, însă sărbătoarea păstrează aproape peste tot aceeași idee de liniște, apropiere și comunitate.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
