Încălzirea globală aduce noi fenomene meteo în România

Valurile de căldură, atunci când temperaturile vor depăşi 37 de grade pentru mai mult de două zile consecutiv, vor deveni fenomene care se vor repeta din ce în ce mai des pe durata unei veri, în România, până la jumătatea acestui secol, arată studiile efectuate de meterorologii români. Încălzirea globală a dus deja la schimbarea tiparelor de climă, în special iarna şi vara, în ţara noastră, un fenomen care se va accentua. Pe lângă temperaturi, va fi afectat şi modelul de precipitaţii. Adaptarea la noua climă va costa statul român miliarde de euro.

Potrivit scenariilor climatologice luate în calcul de cercetătorii Administraţiei Naţionale de Meteorologie, din cauza încălzirii globale, până în anul 2050, o vară tipică în ţara noastră va avea cu până la 18 nopţi tropicale în plus faţă de intervalul 1971 - 2000. O noapte tropicală este considerată ca atare atunci când temperaturile se situează peste valoarea de 20 de grade Celsius. În ceea ce priveşte temperaturile din timpul zilei, perioadele în care se vor atinge temperaturi la umbră de peste 37 de grade Celsius pentru mai mult de două zile consecutiv vor deveni mai numeroase pe durata unui sigur sezon. Astfel, până în 2050, o vară va avea cu cinci astfel de valuri de căldură mai mult faţă de intervalul 1971 - 2000. Acest lucru va veni în condiţiile în care media temperaturilor pe timp de vară va urca cu trei grade Celsius faţă de de ultimele trei decenii ale secolului trecut, la nivel naţional. Canicula va afecta în special Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi Câmpia de Vest, unde media temperaturilor pe timp de vară va fi cu 5 grade Celsius mai mare faţă de verile din intervalul 1971 - 2000.

Furtuni ciclonice până la sfârșitul secolului

Creşterea temperaturilor medii şi frecvenţa sporită a valurilor de căldură va afecta şi viteza vântului, arată analiza meteorologilor. Astfel, în locul unui vânt moderat "constant", până spre sfârşitul acestui secol tiparul va consta într-o alternanţă a perioadelor fără vânt cu perioade în care vântul va sufla foarte tare. Spre sfârşitul secolului, meteorologii prognozează că, în special Dobrogea, va fi afectată de vânturi care vor sufla cu peste 10 metri pe secundă. Deşi furtunile tropicale sau uraganele nu reprezintă un pericol pentru ţara noastră nici pe termen lung, furtunile de tipul ciclonilor mediteraneeni se vor înmulţi pe fondul modificărilor climatice generate de încălzirea globală. Astfel de furtuni vor fi însoțite de cantități mari de precipitații care vor cădea într-un interval foarte scurt de timp, ceea ce înseamnă că pericolul inundațiilor și al alunecărilor de teren va spori. Precipitaţiile îşi vor schimba tiparul faţă de cel din prezent într-o manieră similară. Vom avea o alternanţă între căderi masive de precipitaţii într-o perioadă scurtă de timp (atât vara, cât şi iarna) şi perioade de secetă. Seceta, arată scenariile meteorologilor, va afecta în special sud-vestul țării, urmând să se intensifice cu 20% față de perioada actuală până la sfârșitul secolului.

Citește pe Antena3.ro

Blocaj la negocierile pentru Guvern. Surse: Nu s-au înțeles pe împărțirea ministerelor

Cât va costa adaptarea la noua climă

Strategia României de adaptare la schimbările climatice are trei borne în timp - 2020, 2030 şi 2050 şi prevede, pe lângă acţiuni ce cercetare a climei şi un plan de avertizare a populaţiei măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă. Potrivit planului, România este "în grafic" când vine vorba de ţinta reducerilor emisiilor pentru anul 2020, un fapt datorat în special de reducerea industriei faţă de 1990 şi dezvoltarea reţelei de energie eoliană. Pentru a îndeplini ţintele de reducere a emisiilor recomandate pentru anul 2050, însă, ţara noastră ar trebui să investească până la acea dată echivalentul actual a 64 de miliarde de euro în tehnologi noi "verzi", conform strategiei.

1,7% din PIB ar trebui să aloce anual ţara noastră în energie verde, până în 2050, pentru o adaptare optimă la schimbările climatice

Iernile vor fi mai călduroase, în medie, cu 3 grade Celsius, până în 2050, faţă de ultimele trei decenii ale secolului trecut. Cantitatea de zăpadă căzută va fi mai mică, per total, însă cu episoade scurte de ninsoare abundenă

Datele culese de meteorologi arată că temperatura medie a crescut cu 0,8 grade Celsius în România, în ultima sută de ani. O creştere accelerată a temperaturilor medii (0,5 grade Celsisus) a avut loc în ultimele trei decenii.