Ţestoase marine moarte. Zeci de ţestoase marine dintr-o specie aflată pe cale de dispariţie au fost găsite moarte de-a lungul coastei de sud a Bangladeshului, provocând reacţii ale organizaţiilor pentru protecţia mediului şi a animalelor care susţin că autorităţile nu au făcut suficient pentru a proteja aceste animale, informează Associated Press. Conform acestor organizaţii, poluarea, pescuitul şi neglijenţa rezidenţilor şi a turiş-tilor sunt principalii factori care au provocat moartea acestor ţestoase, descoperite pe o fâşie de ţărm în districtul Coxs Bazar, la 296 de kilometri sud de capitala Dhaka. Autorităţile au descoperit în cursul zilelor de luni şi marţi cel puţin 20 de broaşte ţestoase marine moarte, cu greutatea între 40 şi 60 de kilograme, iar alte câteva exemplare au fost descoperite pe o altă porţiune de coastă din sudul Bangladeshului.
Calitatea aerului, prioritate în Prahova. Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova şi-a propus, pentru 2008, să monitorizeze toţi agenţii economici cu impact semnificativ asupra mediului, potri-vit declaraţiilor directorului executiv al APM, Camelia Stelian. În cursul anului 2007, APM a fost dotată cu o staţie mobilă care verifică atât poluarea în municipiul Ploieşti, precum şi temperatura, direcţia şi viteza vântului şi radiaţiile solare. Camelia Stelian a spus că “evaluarea şi managementul calităţii aerului s-a materializat anul trecut şi la nivelul aglomerării Ploieşti prin amplasarea a şase staţii automate de monitorizarea a calităţii aerului ambiental, urmărindu-se în special impactul activităţilor economice şi a traficului rutier”. În Ploieşti sunt în prezent amplasate două staţii de monitorizare tip trafic, două staţii de monitorizare tip industrial şi alte două staţii de monitorizare tip fond urban şi suburban. Sistemul de monitorizare a gradului de poluare a Ploieştiului este încă în probe, urmând să devină funcţional în luna martie.
Zăpadă depozitată. Municipalitatea din Kalajoki, vestul Finlandei, va fabrica în această iarnă zăpadă artificială şi o va păstra tot anul în rumeguş pentru a face faţă încălzirii climatice, care riscă să ameninţe viitorul sezon de schi fond, relatează Reuters. “Intenţionăm să fabricăm zăpadă artificială pentru a acoperi o pistă de 2 kilometri în această iarnă, cu condiţia să fie suficient de frig. Apoi o vom acoperi cu rumeguş pentru a o folosi din nou la toamnă”, a explicat Jouko Moilanen, un responsabil din această localitate, situată la 300 de km sud de Cercul Polar. Iarna a fost extrem de blândă până acum în regiune, zăpada fiind practic absentă pe străzile din Kalajoki, unde se înregistrează încă o temperatură pozitivă.