Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În 2000, la Jocurile Olimpice de la Sydney, Ion Ţiriac transmitea autorităţilor şi întregii lumi sportive româneşti un mesaj dur, greu şi aproape de neacceptat pentru o ţară obişnuită cu înalta performanţă sportivă. „E nevoie de un spirit nou. Va fi dezastru peste câţiva ani!”, spunea Ion Ţiriac, cu înţelepciunea şi viziunea unui geniu sportiv şi antreprenorial. Astăzi, 16 ani mai târziu, dezastrul defineşte o realitate, aceea a sportului românesc, deopotrivă cel de performanţă şi cel de masă, cel profesionist, dar şi cel amator. Legi alambicate, neaplicate sau prost implementate, strategii întinse pe sute de foi îngălbenite prin sertare ministeriale, lipsa unei viziuni, lipsa unei continuităţi la nivelul Executivului, dar şi revoluţia tehnologică ce a ţintuit copiii în faţa monitoarelor sunt doar câteva dintre elementele care au creionat noua stare dezastruoasă a sportului românesc. Adunaţi în jurul aceleiaşi mese, campioni mondiali, membri ai Guvernului, primari, deputaţi, preşedinţi de Federaţii, şefi de sindicate, de ONG-uri din mediul sportiv, toţi sunt de acord că sportul românesc trebuie să devină o prioritate naţională. Soluţii par să existe de fiecare parte a baricadei. Ceea ce pare să lipsească însă este mintea limpede, cea care să centralizeze şi să armonizeze toate aceste posibile soluţii şi, mai ales, cea care să le execute, să le pună în practică.
“E minutul zero în care trebuie să salvezi naţiunea, acest genocid cu sportul în ultimii 27 de ani e inadmisibil. Am fost cu căciula în mână la fiecare guvern. Nu e prioritate. E cea mai mare prioritate pentru salvarea naţiunii. Începem cu cel de 2 ani, nu suntem aici pentru sport, suntem aici pentru ca acel copil să înveţe să fugă ca lumea, să se dea peste cap ca lumea şi din milioanele astea de copiii să cernem şi să scoatem o Nadia, o Lipă. Marii campioni sunt excepţii, nu ne trebuie excepţii, să dea Dumnezeu să plouă cu ele, dar nu ajunge. (...) Ce a făcut Orban peste graniţă? A făcut din sport numărul 1 ca urgenţă. După 5 ani se văd rezultatele. Ce ar fi la o ţară din asta un program, 3 miliarde pentru naţiune, unul la Sănătate, unul la Educaţie şi unul la Sport? Trebuie să facem acest program de 3 miliarde de euro pentru salvarea naţiunii cu un plan la care trebuie să fie şi Opoziţia la masă”, a spus Ion ŢIRIAC în cadrul dezbaterii “SPORTUL – Disciplină cheie pentru dezvoltarea personală”, organizată de Intact Media Group și moderată de Alessandra Stoicescu.
Dezbaterea a reunit personalităţi marcante din domeniul sportiv, dar şi reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, administraţiei locale, mediului de business şi ONG-urilor printre care: Ion ȚIRIAC, Ilie NĂSTASE, Virgil STĂNESCU, Preşedinte Steaua CSM EximBank, Vasile DÎNCU, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice, Prof. univ. dr. Mircea DUMITRU, Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Elisabeta LIPĂ, Ministrul Tineretului și Sportului, Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București, Alin Petrache, Președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Robert Sorin NEGOIȚĂ, Președintele Asociației Municipiilor din România şi Cristian Erbașu, Director General Construcții Erbașu.
Un mesaj dur către autorităţi a transmis şi Ilie NĂSTASE. „Un buget mare pentru sport ne-ar trebui, mai mult de 3 miliarde de euro, să avem şi noi o ţară sănătoasă. (...) Am lăsat sportul să moară. Trebuie să schimbăm situaţia. Suntem în 2016. Să ne uităm la Spania, Franţa, ţări care au investit mult în sport. Cine nu ne lasă? Noi pe noi, românii pe români! Haideţi să ne trezim!”, a spus fostul mare campion.
Citește pe Antena3.ro
Sportul ar trebui să devină subiect în CSAT, ca prioritate naţională, susţine şi Alin Petrache, Președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român. „Dimensiunea performanţei din aceşti ani e direct proporţională cu implicarea financiară şi managerială din ultimii 26 de ani a guvernelor şi a societăţii civile. Atât am investit, asta avem! (…) Propun un acord naţional pentru sportul românesc. Am mai făcut-o în 2014. Azi, aici, cu majoritatea decidenţilor, cu mari campioni, să facem un acord pe 10 ani, pe 20 de ani. (…) Sportul în România e o piramidă. Avem sport de elită, avem mijlocul acestei piramide, sportul de performanţă făcut de federaţiile naţionale, iar ceea ce nu mai avem azi e sportul de masă şi acele competiţii minunate pe care guvernele le-au pus la dispoziţia acestor federaţii naţionale de unde şi-au tras seva ca mai apoi să avem mari campioni”, a explicat Alin Petrache.
Bani ar exista, nu există însă organizare şi viziune, o spune chiar Vasile DÎNCU,
Viceprim-ministru şi Ministru al Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice. „Sălile de sport există, dar fără un proiect naţional n-au sens, nici nu ştim că sunt. În ele se face sport, dar probabil neorganizat. Avem nevoie de consens politic. (…) Noi facem infrastructura, care e o cheltuială publică, dar nu avem la ea un program strategic asociat ca să o şi folosim. (…) Sportul ar trebui să fie prioritatea numărul 1. (...) Bugetul României ar putea să suporte pentru aceste proiecte o sumă mai mare, dar trebuie gestionată într-un proiect în care să schimbăm cu adevărat viziunea”, a mai spus vicepremierul DÎNCU.
Timpul însă nu pare niciodată a fi de partea României. Ion ŢIRIAC a vorbit despre nevoia de acţiune imediată, despre inutilitatea cuvintelor goale şi urgenţa faptelor. „Problema nu e nouă, soluţia nu există însă în acest moment. Ea nu poate fi rezolvată decât de Executivul politic, iar noi, cei de pe margine, comitet, federaţii, putem numai să urmăm. (…) Am fost la preşedinte cu căciula în mână. I-am spus «faceţi ceva şi pentru sport că ne ducem în jos». Logic, a zis da, dar fără un plan aproape cincinal la care toată lumea să participe, pe care să-l accepte şi să-l ducă mai departe, nu ajungem nicăieri. (...) Federaţiile nu pot trăi azi pentru că societatea românească încă nu le poate garanta ce se garantează în alte ţări din punct de vedere financiar, moral, social şi nu pot supravieţui singure fără să fie finanţate de la stat. Sportul general, nu cel de masă, trebuie finanţat din bani publici. Suntem în situaţii care nu au ieşire”, a spus Ion ŢIRIAC. „Eu mâine dimineaţă pun 50 de milioane de euro pe masă, daţi şi dumneavoastră 50 de milioane, că le aveţi, şi să facem marketing, să facem administraţie, să facem Facultatea (n.a. UNEFS) aia să nu mai continue în grajd”, l-a îndemnat Ion ŢIRIAC pe vicepremierul Vasile DÎNCU.
Problemele pe marginea cărora s-a discutat pe larg în cadrul dezbaterii organizate de Intact Media Group au fost redeschiderea curţilor şcolare, acordarea de burse sportive de excelenţă, legea sportului, implicarea autorităţilor locale în crearea de proiecte sportive pentru comunităţi, schimbarea mentalităţii părinţilor prin încurajarea acestora să acorde mai multă atenţie activităţilor sportive necesare în procesul de educare şi formare a copiiilor lor, despre crearea infrastructurii pentru desfăşurarea de mari evenimente sportive în România, dar şi despre legea sponsorizării, al cărei cadru nu încurajează susţinerea sportului de către entităţi private.
„Am pornit un proiect pentru redeschiderea curţilor şcolare, împreună cu Romanian Business Leaders, cu Primăria Bucureştiului, să găsim o soluţie de accesibilitate pentru orice copil. Pe vremea noastră, în curtea şcolii ne-am apucat de sport. De ce e închisă curtea şcolii? Propun un sistem: centralizăm acest lucru, pe bază de card, ai control în privinţa celor care intră în curte, se pot organiza evenimente. E un cost mic, scalabil, astfel încât copiii noştri să aibă un loc de joacă în curtea şcolii”, a explicat Virgil STĂNESCU, Preşedinte Steaua CSM EximBank. Proiectul are deschidere şi la nivelul administraţiei centrale. „Când au apărut violenţe legate de curtea şcolii, dintr-o raţiune securitară, toată lumea s-a panicat şi după aia s-au închis curţile din raţiuni de securitate. Putem să facem programe de investiţii pentru a redeschide curţile şcolile, dar în multe locuri curtea şcolii a devenit bază sportivă, folosită însă din raţiuni economice, închiriată. Faceţi un proiect viabil şi vă aşteptăm la minister”, i-a transmis vicepremierul Vasile DÎNCU.
Ministerul Tineretului şi Sportului se pregăteşte de lansarea în dezbatere publică a noii legi a sportului, dar lucrează în paralel şi la o serie de proiecte care să ajute dezvoltarea sportului românesc, aşa cum este platforma digitală cu ajutorul căreia se va şti exact câţi sportivi, câţi antrenori şi câte cluburi sportive, de stat sau private funcţionează în România, dar şi Programul Naţional „Sportul pentru toţi”.
„Din 2004 România nu mai are o strategie naţională de dezvoltare a sportului. După ce trecem de dezbaterea pentru modificarea legii sportului, vom face o dezbatere şi pentru această strategie. Cu cât vom avea mai multe dezbateri şi fiecare ne vom expune problemele şi punctele de vedere, sunt ferm convinsă că şi lucrurile se vor îndrepta către direcţia dorită de toţi. (...) Susţin sportul, nu e niciun dubiu, atât în afara orelor, cât şi în timpul orelor de educaţie fizică, dar susţin şi sportul de performanţă. Se impune optimizarea modului de organizare şi desfăşurare a orei de educaţie fizică, atât din punctul de vedere al numărului de ore de sport pe săptâmână, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul orei de educaţie fizică. O practicare organizată şi sistematizată a exerciţiului fizic, adaptat fiecărei categorii de vârstă, e necesară de la gradiniţă până la învăţământul universitar (...) Avem multe competiţii pe hârtie, dar fără o bază de selecţie reală care să ducă la practicarea sportului de masă astfel încât să se regăsească şi în sportul de performanţă”, a precizat Elisabeta LIPĂ, Ministrul Tineretului și Sportului.
„Noi nu mai percepem corect care e rolul formativ al educaţiei fizice şi al practicării sporturilor, iar asta e reflectat în reducerea orelor de educaţie fizică. Scade alarmant numărul copiilor care practică sportul sub diferite forme. Asistăm la diluarea performanţelor sportive ale României pe plan internaţional. E lipsă de viziune şi o lipsă de consecvenţă. Aceste carenţe în privinţa educaţiei sportive atrag după sine şi o creştere a comportamentului social deviant”, a completat şi Prof. univ. dr. Mircea DUMITRU, Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice.
Reprezentanţii administraţiilor locale prezenţi la dezbatere au prezentat mai multe soluţii pe care primăriile le pot pune în aplicare pentru diminuarea problemelor din sectorul sportiv. „Tema sportului nu ar trebui să fie o temă la periferia societăţii, de care ne aducem aminte doar când lăcrimăm şi ne emoţionăm când tricolorul se ridică pe cele mai înalte culmi. Acest subiect ar trebui să fie o prioritate, pe cele două coordonate, sportul de masă şi sportul de performanţă”, a punctat Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București.
Edilul Capitalei a explicat că a început deja să rezolve unele dintre probleme, în parteneriat cu Ministerul Sportului, dând ca exemplu situaţia clubului de kaiac-canoe Dinamo. De asemenea, Gabriela FIREA şi-a anunţat sprijinul pentru redeschiderea curţilor şcolilor din Capitală şi a dat asigurări că primăria va face tot ce îi stă în putinţă pentru a asigura costurile şi resursele necesare în privinţa pazei şi supravegherii medicale a curţilor şcolare în intervalele în care sunt deschise.
„I-am propus doamnei primar să facem un campus – şcoala vocaţională pe sport, una din puţinele din ţară. O să facem un parteneriat să oferim cazare copiilor care vin în campus”, a adăugat şi Robert Sorin NEGOIȚĂ, Președintele Asociației Municipiilor din România şi Primar al sectorului 3 din Capitală. Negoiţă a mai precizat şi că există un deficit foarte mare de săli de sport. „Jumătate din şcolile din Bucureşti nu au săli de sport. Avem multe şcoli în Capitală şi în municipii, şcoli de peste 1.000 de elevi, care nu au săli de sport. În Bucureşti nici măcar bani pe POR nu mai sunt ca să facem săli de sport”, a explicat Robert NEGOIŢĂ.
Într-un astfel de context, finanţarea privată este nu doar ideală, ci necesară, nu doar pentru proiecte alături de administraţiile locale sau chiar de administraţia centrală, ci şi pentru sponsorizarea diverselor echipe sportive. Obstacolul însă tot de aparatul de stat este determinat, de data asta de sectorul legislativ. „S-a discutat că în zona privată implicarea e scăzută, doar la 5%. După 25 de ani ne aflăm poate la acelaşi nivel de implicare ca în anii ’90. Acum, sponsorizările se pot limita la câteva mii de euro. Conduc o companie care s-a implicat cu plăcere în sport, dar ne aflăm într-o situaţia dureroasă. O echipă de fotbal tradiţională, FC Argeş, a dispărut, dar Dacia se află pe tricourile unor echipe de fotbal din străinătate. Este şi din cauza acestei legi care limitează. Adevărata performanţă nu se obţine doar cu câteva mii de euro. E vorba şi de Codul Fiscal. Ar fi utilă o modificare în acest sens în privinţa publicităţii din zona sportului.(...) Nu avem o viziune de management asupra acestei filozofii a sportului”, a declarat Cristian Erbașu, Director General Construcții Erbașu.
Dezbaterea „SPORTUL – Disciplină cheie pentru dezvoltarea personală”, organizată de Intact Media Group, a fost susținută de Construcții Erbașu, Asociația Municipiilor din România, EximBank România.
Intact Professional Debates mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!
