x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator S-a măsurat: Inteligența Artificială prostește

S-a măsurat: Inteligența Artificială prostește

de Redacția Jurnalul    |    26 Iun 2025   •   08:20
S-a măsurat: Inteligența Artificială prostește

Cercetătorii de la MIT au realizat un studiu privind impactul pe care utilizarea Inteligenței Artificiale de gen Chat GPT în scrierea unui text creativ îl are asupra activității creierului.  

Astfel, participanții au fost împărțiți în trei grupuri: un grup care a folosit AI, unul care a folosit un motor de căutare și unul care a lucrat doar cu propriul creier, numit grupul „doar-creier”.

Fiecare participant a trecut prin trei sesiuni, respectând condiția pusă grupului din care făcea parte. Într-o a patra sesiune, cei care folosiseră AI au fost mutați în grupul „doar-creier”, iar cei din grupul „doar-creier” au trecut la folosirea AI.

În total, 54 de persoane au participat la sesiunile 1-3, iar 18 au completat sesiunea 4.

Pentru a evalua efortul mental depus de participanți în timpul redactării eseurilor, cercetătorii au folosit electroencefalografia (EEG), un procedeu care măsoară activitatea electrică a creierului prin plasarea unor electrozi pe scalp. Iar lucrările au fost evaluate atât prin mijloace automate, inclusiv AI, cât și de către profesori.

Renunțarea la a gândi cu propriul creier

În cadrul fiecăruia dintre cele trei grupuri, rezultatele au fost omogene în ceea ce privește înțelegerea denumirilor, modelele de limbaj și structura subiectelor.

EEG-ul a arătat, însă, diferențe semnificative în conectivitatea cerebrală: participanții din grupul „doar-creier” au avut cele mai puternice și extinse rețele neuronale, cei care au folosit motorul de căutare au avut o activare moderată a creierului; iar cei care au folosit AI au avut cea mai slabă conectivitate cerebrală.

Activitatea mentală a fost invers proporțională cu utilizarea uneltelor externe – cu cât participanții au folosit mai mult instrumente externe cu atât au gândit mai puțin cu propriul creier, a rezultat din măsurători.

„În sesiunea 4, participanții care au trecut de la AI la „doar-creier” au arătat o reducere a conectivității în benzile alfa și beta (tipuri de unde cerebrale asociate cu relaxarea activă și respectiv cu activitatea mentală n.n.), ceea ce indică un nivel scăzut de implicare mentală”, au consemnat cercetătorii.

„Participanții care au trecut de la „doar-creier” la AI au avut o memorie mai bună și o activare crescută a zonelor occipito-parietale și prefrontale (părți ale creierului implicate în procesarea vizuală, atenție, luare de decizii și memorie n.n.), similar cu cei care foloseau motorul de căutare.

Impresia că eseul le aparține și e rezultatul muncii proprii a fost cea mai scăzut în grupul AI și cea mai ridicat în grupul „doar-creier”. Utilizatorii de AI au avut, de asemenea, dificultăți în a cita corect din propriile eseuri.

 

Dependența de AI

„Deși AI-urile oferă comoditate imediată, concluziile noastre evidențiază posibile costuri cognitive. Pe o perioadă de patru luni, utilizatorii de AI au avut în mod constant rezultate mai slabe din punct de vedere neural, lingvistic și comportamental.

Aceste rezultate ridică semne de întrebare în privința efectelor pe termen lung ale dependenței de AI-uri în educație și subliniază nevoia de a înțelege mai bine rolul inteligenței artificiale în procesul de învățare”, avertizează cercetătorii de la MIT.

×
Subiecte în articol: inteligenţa artificială impact creier