Sapaturile arheologice declansate langa Cimitirul Saracilor din Sighet, in cautarea osemintelor mai multor politicieni si inalti prelati ai Romaniei interbelice, au continuat ieri cu exploatarea unei a doua zone. La fel ca si cu o zi inainte, Jurnalul National a fost singurul ziar prezent la acest eveniment istoric.

Oamenii se tem sa vorbeasca

Sapaturile arheologice declansate langa Cimitirul Saracilor din Sighet, in cautarea osemintelor mai multor politicieni si inalti prelati ai Romaniei interbelice, au continuat ieri cu exploatarea unei a doua zone. La fel ca si cu o zi inainte, Jurnalul National a fost singurul ziar prezent la acest eveniment istoric.

De la anul, operatiunile vor fi extinse. Intre timp, martorii se tem sa vorbeasca despre ororile petrecute in acei ani impotriva fostilor detinuti politici, chiar si dupa mai bine de 50 de ani.

Dis-de-dimineata, specialistii implicati in aceasta operatiune, declansata cu sprijinul si colaborarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania (IICCR) si al Institutului pentru Istoria Recenta, au reluat sapaturile.

SEMNE. Sabina Necula si Iulia Vladimirov, doua tinere reprezentante ale IICCR, au coborat in gropile deja sapate dotate cu pensula si faras: "Se vad niste bocanci!". Ele au descoperit un schelet al unui cadavru recent. "Am gasit un soson de copil!", s-a auzit o alta voce din celalalt capat al gropii. "Se va sapa pana la orizontul ultimelor inmormantari, daca nu sunt morminte deranjate de inmormantari recente. Am sapat dupa indicatiile date de un fost tortionar. S-ar putea sa iasa, s-ar putea sa nu! Pana acum am gasit opt schelete. Unele sunt ale unor copii, altele ale unor femei. Sunt destul de recente. Speram sa gasim ceea ce cautam. Sub nuc, de exemplu, speram sa gasim scheletele a doi ministri, dupa cum a indicat un martor", ne-a declarat ieri dupa-amiaza prof. dr. Gheorghe Petrov, arheolog specializat in cimitire. "Perimetrul care trebuie cercetat este destul de mare, nu doar ce vedeti acum. De la anu’ lucrarile vor capata anvergura, vor fi zeci de sapaturi, pe o suprafata de aproximativ 35% din doua hectare. Aceasta operatiune se face tocmai dupa 17 ani de la asa-zisa revolutie, desi trebuia facuta imediat. Pentru mine nu este deloc interesant, fiind vorba despre un sit modern. Alta ar fi fost situatia cu un cimitir medieval, mi-ar fi placut mai mult. Dar acesta este un caz de interes national, asa ca sunt aici", ne-a precizat arheologul citat.

"NEGROCALMINUL". Ioan Chertitie a fost gardian la Penitenciarul de la Baia Mare, intre anii 1982 si 1992. Cu doi ani inainte de a parasi "sistemul", el si-a scris propriul denunt, publicand cartea "Confesiunile unui guardian". "Sunt primul militian din Romania care a scris o carte, nu ca victima a comunismului, ci de pe baricada cealalta. Povara remuscarilor m-a determinat sa-mi inmoi penita amintirilor in cerneala franchetei. Am recunoscut greselile mele", ne-a declarat Ioan Chertitie, prezent la sapaturile de la Sighetul Marmatiei. Fostul gardian a povestit despre ceea ce a vazut el in puscaria baimareana. "«Negrocalminul» era bastonul negru de cauciuc cu care noi aplicam pedepsele. Imi amintesc ca erau unii gardieni care devenisera dependenti de «negrocalmin». Vreo doi atat de tare incat atunci cand erau liberi, veneau de acasa pentru a aplica portia de bataie", ne-a spus fostul tortionar. Chertitie a fost de ajutor in gasirea unor martori ale caror declaratii ar putea fi utile nu doar procurorilor pentru stabilirea adevarului juridic, dar si IICCR, condus de consilierul Marius Oprea, in contributia la restabilirea adevarului istoric.

"SI CE O SA PATESC?!"

Din pacate, audierile din aceste zile s-au desfasurat cu destula dificultate. Cei care au fost martori oculari (gardieni din perioada 1950-1955) ori stiu din povestite (gardieni dupa 1955) despre cele intamplate in inchisoarea de la Sighet se tem si azi sa spuna ce stiu despre faptele abominabile petrecute in urma cu mai bine de 50 de ani. "Si ce-o sa patesc?", a intrebat unul dintre batranii adusi de pe unde au fost gasiti pentru a fi audiati. "Mi-e frica sa spun. Nu stau de vorba decat cu un procuror militar!", a spus un altul indus in eroare de costumatia civila a generalului Dan Voinea, adjunctul Sectiei Parchetelor Militare si a prim-procurorului militar adjunct Viorel Siserman. Un altul, cam o data la juma’ de ceas, se tot ridica de pe scaun sa plece acasa spunand: "Am un taur de hranit!". Sau "Trebuie sa plec, nu mi-am luat pastilele!". Si audierea lui a fost intrerupta. Altii nu-si aduc aminte mare lucru (sau poate nu vor), chiar daca pentru a li se reimprospata amintirile procurorii au stabilit ca loc al desfasurarii audierilor chiar cladirea fostei puscarii, azi Memorial al Victimelor Comunismului si al Rezistentei. Singurul gardian care a functionat la Sighet, in perioada de interes (in anul 1952), are acum 82 de ani. Unele lucruri le-a povestit cu precizie matematica, despre altele insa spune ca nu-si aduce aminte nimic. El era gardian "pe sectie" si stie multe despre torturarea marelui om de stat Iuliu Maniu si a celorlalti politicieni inchisi la asa-numitul centru Dunarea, dupa cum ne-au spus sursele noastre. Nu stim insa cat de selectiva este "amnezia" acestuia. Un alt fost gardian care trebuia audiat ieri a evitat intalnirea cu anchetatorii. Cica s-a ascuns in baie.