x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Iohannis, mesaj la deschidearea expoziției Dacia-Ultima frontieră a romanității, la Roma

Iohannis, mesaj la deschidearea expoziției Dacia-Ultima frontieră a romanității, la Roma

de Redacția Jurnalul    |    20 Noi 2023   •   21:15
Iohannis, mesaj la deschidearea expoziției Dacia-Ultima frontieră a romanității, la Roma
Sursa foto: Hepta

Numele și limba, spiritualitatea și expresiile perenității ca popor latin ne sunt moșteniri de neprețuit, se arată în mesajul transmis de președintele Klaus Iohannis, luni, cu ocazia deschiderii expoziției Dacia-Ultima frontieră a romanității la Muzeul Național Roman din Roma.

Expoziția realizată sun coordonarea specialiștilor din cadrul Muzeului Național de Istorie al României și prin colaborarea cu Muzeul Național Roman din Roma etalează peste 1.000 de piese reprezentative din patrimoniul a 45 de instituții muzeale și de cercetare arheologică din România și Republica Moldova.

„Timp de patru luni, publicul italian va putea cunoaște și admira mărturiile unei excepționale sinteze culturale în spațiul fostei Dacii. Acestea sunt materializările contactului dintre civilizații în aria noastră geografică, fenomen istoric cu o durată de peste 1.400 de ani și care a condus la nașterea poporului român, popor care a găsit în latinitatea limbii sale cel mai potrivit nume pentru a-i descrie rădăcinile. Artefactele din această expoziție ne dezvăluie o Europă antică și timpuriu medievală profund interconectată, în care popoarele și civilizațiile se aflau în contact și adesea în conflict. Poporul român este, în cele din urmă, produsul unui astfel de proces complex. Ne-am fundamentat etosul și destinul nostru național prin latinitatea limbii și spiritualitatea creștină. În timp, aceste elemente au devenit substanța unității și a independenței României”, a transmis președintele.

„Numele și limba, spiritualitatea și expresiile perenității ca popor latin ne sunt moșteniri de neprețuit, dar implică și o mare responsabilitate pentru toți cei care astăzi se îngrijesc de protejarea patrimoniului cultural, de punerea în valoare a comorilor pe care le păstrăm în muzeele noastre. Este o mândrie să le prezentăm publicului din Roma și nu numai, dar și o bucurie să știm că această expoziție va încălzi sufletele românilor care și-au găsit în Italia a doua lor casă. România și Italia au fost, acum mai bine de un secol și jumătate, aproape în același timp, rodul împlinirii conștiinței de sine a popoarelor noastre. Astăzi lucrăm împreună la dezvoltarea proiectului de pace european, căruia îi adăugăm, prin patrimoniul nostru cultural, argumentele care atestă contribuția creativă a generațiilor care ne-au precedat, dovadă a unității în diversitate, care ne apropie și ne face mai puternici”, adaugă șeful statului.

Potrivit MNIR, expoziția, care beneficiază de o punere în scenă cu totul specială, este cel mai mare și valoros proiect expozițional din ultimii 25 de ani dedicat civilizației geților și dacilor, celei romane precum și civilizațiilor primilor migratori în spațiul de la nord de Dunăre, în perioada cuprinsă între sec. VII a.Chr. și sfârșitul sec. VII p.Chr. Versiuni ale expoziției au mai fost prezentate la Madrid (în 2021) și la București (în 2022), având foarte mare succes la public.

Din colecția Muzeului Național de Istorie a României vor fi prezentate, printre altele: coiful de aur de la Coțofenești, piese din tezaurele getice de la Stâncești, Craiova, Agighiol, Peretu, din tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, obiecte din inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popești, părți din tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuș, Vedea, două tezaure dacice provenind din localități necunoscute din S-V României, piese din mormântul unei căpetenii celtice de la Ciumești, portretul imperial al lui Traianus Decius, tezaure sarmatice din județul Buzău și Vitănești, tezaurele de la Pietroasele, Apahida și Histria (din epoca migrațiilor).

Din colecțiile muzeelor partenere enumerăm: stautuia zeului Glykon (din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța), tezaure datând din epoca migrațiilor descoperite în mormintele unor principese gepide, la Cluj-Polus și Turda (din patrimoniul Muzeului Național al Transilvaniei și Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme și obiecte de bronz grecești de la Olănești, precum și piese de aur din mormintele unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, piese din mormântul princiar getic de la Găvani (din patrimoniul Muzeului Brăilei Carol I), tezaurul de argintărie romană de la Muncelul de Sus (din patrimoniul Complexului Muzeal Național Neamț), vase din ceramică, arme, unelte și podoabe din metale comune care ilustrează evoluția civilizațiilor care s-au succedat în spațiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.e.n. și sfârșitul sec. VII d. Hr.

Expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità” va fi deschisă la Muzeul Național Roman din Roma până în aprilie 2024.

(sursa: Mediafax)

 

×
Subiecte în articol: klaus iohannis expozitie