Laura Codruţa Kovesi îşi încheie de mâine activitatea la conducerea Ministerului Public, ea fiind singurul procuror general al României care îşi duce mandatul până la capăt. "Am intocmit un raport de activitate cu ce s-a realizat in cei sase ani, raport care va fi afisat pe site-ul institutiei. Pot sa afirm ca toate obiectivele au fost indeplinite, iar ceea ce am realizat a fost o schimbare importanta, de esenta", a declarat Kovesi în prezenţa reprezentanţilor mass-media. De asemenea, Kovesi a anunţat că nu exclude o candidatură la DNA.
Mesajul a fost transmis prin sistem video-conferinţă şi colegilor de la unităţile de parchet din teritoriu.
În 2 octombrie 2009, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de reînvestire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru o perioadă de trei ani, pentru Laura Codruţa Kovesi.
A doua oară a fost propusă de fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, în 25 septembrie 2009.
Articolul 54 din Legea 303/2004 privind statutul magistratului arată că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Alineatul 3 al articolului citat prevede că preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţie, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
Cu o săptămână înainte de a fi semnat decretul prezidenţial, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ pentru reînvestirea Codruţei Kovesi, motivele expuse fiind mai mult de ordin personal decât legate de probleme manageriale.