LAGĂRUL CERCETĂRII / Tun imobiliar pentru clientela politică

Cabinetul Tăriceanu pregăteşte un tun imobiliar pe ultima sută de metri. Guvernul vrea să înfiinţeze un institut de cercetare în care să fie comasaţi toţi cercetătorii, indiferent de domeniul în care activează. Strategia urmăreşte vânzarea terenurilor şi a clădirilor la preţ de nimic către rechinii imobiliari.

Guvernul pregăteşte un nou tun electoral. După metoda companiei energetice, se va înfiinţa un institut de cercetare, care îi va reuni pe toţi cercetătorii, indiferent de domeniul în care activează. Măsura va da pe mâna samsarilor imobiliari averea institutelor de cercetare: terenurile şi clădirile situate în zone de mare interes.

Institutele de cercetare vor fi vândute prin licitaţie publică, iar cercetătorii din cadrul lor vor fi adunaţi într-un singur institut, potrivit memorandumului realizat de ministrul Educaţiei, Anton Anton, şi semnat de Teodor Atanasiu, şeful Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). "Noul ministru al Educaţiei, Anton Anton, a realizat un memorandum, semnat de Teodor Atanasiu, prin care toţi cercetătorii vor fi comasaţi într-un singur institut, iar privatizarea institutelor să se realizeze fără nici o piedică. În opinia noastră, institutul unde vor fi mutaţi cercetătorii va fi ca un lagăr. Toate aceste demersuri sunt făcute în vederea vinderii institutelor de cercetare unor «băieţi deştepţi», care nu au nimic comun cu acest domeniu şi care au cu totul alte priorităţi şi planuri cu terenurile şi clădirile deţinute de institute. Ministrul Educaţiei vrea să vândă institutele de cercetare ca pe magazinele de la colţul străzii", spune Radu Minea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România (FSLCPR).

Dacă memorandumul va trece de Guvern, cercetarea românească va fi desfiinţată. "În ultimii patru ani au fost realizate 70 de acte normative de modificare a HG 2193/2004, ce conţine normele specifice privatizării institutelor de cercetare. Toate aceste modificări au ca scop ascuns interese imobiliare de proporţii. Încă de la început, Cabinetul Tăriceanu a avut o atitudine de evitare a respectării legii prin emiterea de ordonanţe de urgenţă în ceea ce priveşte cercetarea", a explicat Radu Minea. "Nu este posibil să aduni toţi cercetătorii într-un singur institut. Fiecare institut are un anumit domeniu de cercetare. Nu se poate să facă un memorandum în ultima lună de guvernare prin care să realizeze acest lucru", ne-a declarat Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei.

PRECEDENT
Aceasta nu este prima încercare a Cabinetului Tăriceanu de a face bani din vânzarea institutelor de cercetare. Noul memorandum este o cosmetizare a proiectului de act normativ prin care AVAS intenţiona să modifice metoda de privatizare a institutelor de cercetare, eliminând obligaţia investitorului de a menţine salariaţii şi obiectul de activitate al institutului. Acuza autorităţilor era dorinţa de a obţine un preţ cât mai bun din privatizarea institutelor din portofoliu. Activele institutelor constau în clădiri şi suprafeţe mari de teren, care prezintă un ridicat potenţial imobiliar.

Proiectul de act normativ era susţinut de Ministerul Educaţiei (ME), care reproşa institutelor lipsa performanţelor. "Ca institut naţional, trebuie să ai nişte performanţe, or, analizele pe care le-am făcut noi arată că ele nu au performanţele necesare pentru a mai ajunge institute naţionale", spunea Anton Anton, pe vremea aceea secretar de stat la Educaţie. Acum, ministrul Anton Anton le "oferă" cercetătorilor, după metoda companiei energetice, un megainstitut. Doar criza financiară pare a mai sta în calea rechinilor imobiliari şi transformarea cercetării în mall-uri şi clădiri de birouri.  

NEREGULI
O altă metodă prin care importante institute de cercetare au dispărut este absorbţia de către universităţi. "O strategie cunoscută deja, privind hăcuirea unor institute de cercetare, este absorbţia de către universităţi şi bineînţeles disponibilizarea cercetătorilor, deoarece la Universitate este nevoie de profesori, nu de cercetători. Cercetătorii nu sunt automat şi profesori, cum nici profesorii nu sunt cercetători. Prin această metodă a dispărut Institutul de Cercetări Pomicola din Oradea şi este pe cale să dispară şi Institutul Pomicola din Bucureşti, care este deja hăcuit. De asemenea, Institutul de Sticlă, care se află în apropierea Autostrăzii Soarelui şi care are câteva hectare bune de teren, a fost vândut unui grec, care avea datorii de peste 17 milioane de euro şi nu  are nimic comun cu cercetarea. Un alt institut vizat este Master, care a fost cumpărat de SC Rădăcini SA. Cumpărătorul a vândut totul la fier vechi şi aşteptăm să vedem ce face cu terenul. Şi acesta se află în apropierea Autostrăzii Soarelui", ne-a explicat Radu Minea.

Mai multe persoane care au fost date în urmărire penală pentru gestionarea proastă a activelor din institute au fost scoase basma curată. "Avem cazuri concrete, în care oamenii au fost arestaţi pentru ce au făcut cu bunurile institutelor şi scoşi imediat, deoarece nu au suportat arestul. Sau au fost scoşi de sub urmărire penală şi au primit doar o amendă, deoarece prejudiciul adus nu a fost unul important. Valeriu Armăşanu a fost trimis în judecată la Cluj şi a fost scos basma curată, ba, mai mult, a fost promovat", a explicat Radu Minea.

FONDURI
Sindicatele spun că cercetarea nu a fost o prioritate pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării. "Potrivit legislaţiei în vigoare, domeniul cercetării ar trebui să primească anual 1% din Produsul Intern Brut. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată, mai mult chiar, după ce s-a aprobat un buget de 0,6% din PIB pentru 2008, a fost emisă de Ministerul Educaţiei o notă în care era precizat că la rectificarea bugetară au fost reduse, cu 115 milioane de lei, cheltuielile aprobate în bugetul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică. De asemenea, era specificat că suma cu care va fi redus bugetul pe 2008 va fi reportată la bugetul pe anul viitor", ne-a spus Radu Minea.

Nu este prima dată când se iau bani de la cercetare şi li se promite că li se va majora bugetul pe anul viitor cu suma respectivă. "În ianuarie 2005, Ministerul Educaţiei ne-a cerut suma de 228 de miliarde de lei vechi, asigurându-ne că până în septembrie 2005 suma ne va fi restituită. Acei bani nu i-am mai văzut nici în ziua de azi", ne-a explicat Radu Minea. Din 2010, potrivit Agendei de la Lisabona, bugetul alocat domeniului cercetării trebuie să fie în valoare de 3% din PIB.