Laserul secolului XXI, şi la Bucureşti-Măgurele

Cercetătorii români de pe Platforma Bucureşti - Măgurele vor participa la realizarea Laserului secolului XXI (ELI), primul proiect pan-european care se face în Europa Centrală şi de Est, în valoare de circa 500 milioane de euro.

ELI, un proiect al Uniunii Europene care trebuie realizat până în 2015, ar putea revoluţiona, peste 20 de ani, terapia anticancer.

România, Ungaria şi Cehia au fost selectate, în urmă cu câteva zile, pentru a găzdui un centru european de cercetare numit Infrastructura pentru Lumină Extremă (ELI), mai exact un laser de mare putere, după cum a anunţat ieri Marius Enăchescu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS). Centrul european de cercetare va funcţiona în oraşele Bucureşti - pe Platforma Măgurele, Szeged din Ungaria şi Praga din Cehia.

Costul total al proiectului ELI este de 500 milioane de euro, dintre care circa 280 de milioane ar putea ajunge în ţara noastră, aşa cum a explicat Enăchescu.

"Cehia se va ocupa de componenta de fascicul laser de mare intensitate, Ungaria de fizica attosecundelor, iar România va realiza, în premieră mondială, experimente care au loc la frontiera dintre fizica nucleară, a laserilor şi cea a materialelor", a declarat vicepreşedintele ANCS, precizând că toate acestea se vor realiza şi cu sprijinul altor state - Franţa, Germania, Italia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Spania, dar şi sub supravegherea Statelor Unite şi a Japoniei.

Infrastructura de Lumină Extremă reprezintă cel mai amplu proiect imaginat şi pus în operă vreodată în domeniul laserilor. El vizează obţinerea unor fascicule laser cu intensităţi de peste 1.000 ori mai mari decât cele mai mari valori disponibile astăzi. Aceasta poate oferi în timpi extrem de scurţi (attosecunde - adică miliardimi de miliarde de secundă) o putere echivalentă de peste 10.000 de ori mai mare decât puterea produsă de toate facilităţile planetei producătoare de energie.

SPRIJIN ÎN TERAPIA ANTICANCER
Astfel, devine posibilă explorarea unor zone inaccesibile până acum, precum investigaţii temporale ale dinamicii electronilor în atomi, molecule, plasme şi solide. Vor fi posibile, de asemenea, aplicaţii cu mare impact ştiinţific, economic şi social, de la realizarea de acceleratori de particule de dimensiuni reduse şi parametri comparabili cu cei ai marilor acceleratori existenţi, terapie anticancer şi până la reducerea dramatică a timpilor de viaţă ai deşeurilor radioactive.

României îi revine construirea unei infrastructuri pan-europene, în campusul ştiinţific de pe Platforma Măgurele-Bucureşti. Pentru construirea şi operarea infrastructurii ELI din România, intitulată "ELI Nuclear Physics", vor coopera toate forţele de cercetare-dezvoltare-inovare din România, coagulate în jurul institutelor de pe Platforma Măgurele-Bucureşti: Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, Institutul Naţional de Fizica Materialelor, Institutul de Fizică Atomică.